Se estimează că, datorită digitalizării, fiecare estonian câştigă, în medie, câte cinci zile pe an pentru că nu mai e nevoit să se plimbe pe la ghişee. Cei peste 1 milion 300 de mii de locuitori ai ţării au identităţi digitale, generate într-o platformă guvernamentală. Acestea au fost introduse din anul 2002 şi sunt create chiar de la naşterea fiecărui estonian.

MARK ZIGURA, antreprenor: „Aici vedem codul meu personal. Numele meu. Datele mele poştale. Toate actele, toate sunt aici. Permisul meu de conducere. La noi orice se poate face online, de acasă. Să deschizi un cont în bancă, să deschizi o firmă. Tot poţi face online.”

Mark Zigura este din Tallin, iar la sfârşitul lunii martie a împlinit 18 ani aşa că a putut să-şi îndeplinească visul de a demara o afacere.

MARK ZIGURA, antreprenor: „Exact cinci, zece minute. Înregistrezi denumirea companiei, achiţi o taxă şi asta e tot, ai compania deschisă. Şi, în decurs de două sau trei zile, departamentul respectiv analizează şi îţi acceptă cererea.”

În aceeaşi zi, tot de pe telefonul mobil, tânărul a reuşit să depună o cerere prin care a solicitat ajutorul de stat pentru cei ce nu au un loc de muncă şi doresc să pornească o afacere. În doar câteva zile, în contul său bancar au fost transferate şase mii de euro, bani pe care îi va folosi pentru a-şi dezvolta ideea. Tânărul şi-a deschis un magazin online de bijuterii ieftine, şi acum îşi pregăteşte un plan de afaceri pe termen lung.

De la Tallin, mergem în oraşul Tartu, al doilea după populaţie şi mărime din Estonia. În mai puţin de 20 de ani, autorităţile locale au reuşit să transforme localitatea într-un smart city. Pe lângă toate facilităţile unui oraş inteligent, toate serviciile publice pot fi făcute online, începând cu înscrierea la audienţe şi terminând cu depunerea unei cereri sau solicitarea unor acte de la primărie. Primarul localităţii, Klaas Urmas, spune că, de mai bine de un deceniu, la primărie nu se mai folosesc imprimantele.  

KLAAS URMAS, primarul oraşului Tartu: „Oamenii nu mai stau în cozi la primărie. Nu mai sunt nevoiţi să ceară audienţă la administraţia locală. Cetăţenii pot liber să depună cereri şi să afle tot felul de informaţii prin intermediul serviciilor digitale.”

Din 2005, după doar trei ani de la crearea cărţilor electronice digitale, Estonia a reuşit, să implementeze, în premieră în lume, votul electronic. La ultimele alegeri, de exemplu, aproape jumătate din numărul total de sufragii au fost digitale. În Estonia se foloseşte pe larg şi semnătura digitală dar şi ştampila electronică, iar datorită acestora, sunt economisite, anual, resurse financiare considerabile.

ERIKA PIIRMENTS, consilier de transformare digitală, Centrul de Informaţii e-Estonia: „Acest lucru nu este ceva ce persoana cere în mod special. Aceasta vine ca parte a identităţii electronice a cetăţeanului. Aşadar, ori de câte ori simte că nu vrea să semneze fizic, pe foaie, o poate face digital. Deci, 99,9% din populaţie are identitate electronică şi un procent foarte mare o utilează zilnic.”

Singurul serviciu, care, deocamdată, nu poate fi accesat online, este perfectarea divorţurilor.

ERIKA PIIRMENTS, consilier de transformare digitală, Centrul de Informaţii e-Estonia: „În ceea ce priveşte divorţurile, autorităţile spun că anul acesta vom rezolva şi acest aspect. Astfel că, până la sfârşitul acestui an, ar trebui să fim o societate sută la sută digitalizată.”

După ce a devenit o ţară aproape sută la sută digitală, Estonia a reuşit practic să scape de corupţie, o problemă gravă cu care ne confruntăm aici. Ţara baltică este un exemplu benefic pentru Republica Moldova, care, la fel, încearcă să implementeze astfel de tehnologii avansate în toate domeniile. Până acum Chişinăul a reuşit să-şi digitalizeze jumătate dintre serviciile destinate mediului de afaceri, dar planifică să avanseze, până la sfîrşitul anului, la o cotă de 70%. Acest reportaj a fost realizat în cadrul proiectului PractNet Estonia, cu susţinerea Uniunii Europene.