Începând din anul 1866, România şi-a sărbătorit Ziua naţională în 10 mai, în 23 august şi, din 1990, în 1 decembrie. Reper în calendarul sărbătorilor naţionale, românii au participat mereu în număr mare. Şi-au cinstit patria şi regele, au fost scoşi la defilări şi la manifestări de elogiere a comandantului suprem, iar în ultimii ani, românii de pretutindeni sărbătoresc un act de voinţă al naţiunii române, Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
Potrivit MApN, la Bucureşti, începând cu ora 8,00, la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I va avea loc o ceremonie militară şi religioasă de depuneri de coroane şi jerbe de flori, în memoria eroilor români care şi-au jertfit viaţa pe câmpurile de luptă pentru împlinirea idealurilor naţionale.
Parada Militară Naţională este programată să înceapă la ora 10,00, în Piaţa Arcul de Triumf. La paradă participă 2.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Autoritatea Vamală Română, cu 190 de mijloace tehnice şi 45 de aeronave.
Alături de militarii români vor defila şi 240 de militari străini, în cadrul unor detaşamente din Albania, Belgia, Republica Cehă, Croaţia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Spania, SUA, Turcia şi militari din ţările aliate contributoare la structurile NATO de pe teritoriul României. Detaşamentele străine cuprind 21 mijloace tehnice, inclusiv aeronave de luptă.
După încheierea ceremoniei oficiale, publicul prezent în Piaţa Arcul de Triumf va putea vizita standuri expoziţionale cu tehnică militară, care vor fi amplasate în zonă până la ora 12,30.
Evenimentele din Bucureşti se încheie cu retragerea cu torţe a militarilor Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, începând cu ora 19,00, pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional – Calea Victoriei – Palatul Parlamentului – Palatul Cotroceni – sediul brigăzii.
De asemenea, sărbătorirea celor 106 ani de la Marea Unire a provinciilor româneşti într-un singur stat este onorată de militarii români prin ceremonii în garnizoanele din ţară în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare. Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz.
În garnizoana Alba Iulia va avea loc o ceremonie militară cu trupe şi tehnică de luptă în zona bulevardului 1 Decembrie 1918, începând cu ora 14,00. La eveniment participă peste 1.000 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, specialişti de la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia şi Filiala Alba-Iulia a organizaţiei Crucea Roşie Română.
Din dispozitivul de defilare vor face parte militari şi tehnică de luptă din Belgia, Franţa şi Polonia, din cadrul structurilor aliate aparţinând Brigăzii Multinaţionale Sud-Est şi Grupului de luptă al NATO dislocat în Cincu.
TVR transmite în direct parada de la Arcul de Triumf
Și în acest an, Televiziunea Română va transmite, în direct, parada de la Arcul de Triumf, în calitate de „official broadcaster”.
Ceremonia va putea fi urmărită și online, accesând pagina de Facebook a Ministerului Apărării Naționale.
Cu ocazia Zilei Naționale, reprezentanți ai Armatei României vor participa, la solicitarea și cu sprijinul autorităților locale, la pregătirea, organizarea și desfășurarea de ceremonii în unele garnizoane în care sunt dislocate unități militare, iar militarii aflați în misiune în afara teritoriului național vor desfășura ceremonii militare, se mai arată în comunicat.
De asemenea, Drapelul național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor maritime și fluviale se va ridica Marele Pavoaz.
Militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii, precum şi cei aflaţi în misiune în Polonia desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice cu ocazia Zilei Naţionale.
În cadrul manifestărilor dedicate zilei de 1 Decembrie sunt programate survoluri cu aeronave militare ale următoarele localităţi: Sinaia, Constanţa, Alba Iulia, Mediaş, Câmpia Turzii, Turda, Cluj-Napoca, Şimleu Silvaniei, Ungheni, Sighişoara, Zalău, Târgu Jiu, Feteşti, Slobozia, Călăraşi, Buzău, Bacău şi Iaşi.
Semnificaţia celor trei sărbători naţionale
Din 1866 până în 1947, 10 mai nu a fost doar Ziua Regalităţii şi a Independenţei, ci şi Ziua naţională a României, sărbătorită cu mare bucurie de români.
Ziua avea trei semnificaţii majore pentru istoria României: la 10 mai 1866, prinţul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul ca domnitor, în 10 mai 1877, după secole de stăpânire otomană Vodă Carol proclama Independenţa României, iar în 10 mai 1881, domnitorul Carol I era încoronat ca prim rege al noului Regat al României.
Timp de opt decenii, în calendarul sărbătorilor naţionale, 10 mai a fost reperul principal, Ziua Naţională a României fiind respectată şi sărbătorită de toţi românii. La parada militară din fiecare 10 mai, însuşi Regele şi Regina erau în frunte, iar românii participau în număr mare, dorind să-şi cinstească patria şi suveranul, deopotrivă.
În urma abdicării de la tron a regelui Mihai I şi înlăturarea monarhiei constituţionale la 30 decembrie 1947, s-a trecut şi la demolarea brutală a tuturor simbolurilor României Regale. Semnificaţia zilei de 10 mai ca Zi a Regalităţii a fost integral suprimată şi nici proclamarea Independenţei nu a mai fost legată de această dată.
Din anul 2013, 10 mai – Ziua Regelui a intrat în rândul sărbătorilor publice oficiale, iar în aprilie 2015, a fost înaintat în Parlament un proiect de lege prin care data de 10 mai urma să devină zi nelucrătoare. Proiectul a fost respins, pe motiv că nu sunt bani suficienţi la buget pentru a susţine asemenea demers.
Odată cu instaurarea regimului comunist ziua de 23 august a devenit Ziua naţională a României, sărbătorită sub numele de Ziua insurecţiei armate antifasciste şi începutul revoluţiei populare în România. Ziua făcea la data de 23 august 1944, când România trecea de partea Aliaţilor în cel de-al Doilea Razboi Mondial, întorcând armele împotriva Germaniei naziste.
Până în 1989, 23 august a fost cea mai fastuoasă zi a anului, marcată prin parade şi spectacole grandioase, cu semnificaţie puternic ideologizată
Ziua era „sărbătoarea întregului popor” sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist. Oamenii erau scoşi la defilare, dar adevăratul scop al manifestărilor era elogierea comandantului suprem, Nicolae Ceauşescu.
După Revoluţia din 1989, din anul 1990, 1 Decembrie devine Ziua naţională a României şi sărbătoare publică, conform Legii nr. 10 din 31 iulie 1990. Adoptată de un Parlament dominat de FSN, legea a avut în vedere atât combaterea simpatiilor legate de tradiţia monarhică a României, cu sărbătoarea naţională istorică pe 10 mai, cât şi contracararea opoziţiei anticomuniste, care ceruse adoptare zilei de 22 decembrie drept sărbătoare naţională.
Alegerea zilei de 1 decembrie ca Zi Naţională a făcut trimitere la Marea Unire, unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România în anul 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918
Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 de delegaţi şi sprijinită de peste 100 de mii de români veniţi din toate colţurile Ardealului şi Banatului, a adoptat o Rezoluţie prin care s-a consfinţit unirea tuturor românilor din Transilvania, întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi Maramureş) cu România.
Ziua de 1 Decembrie 1918 încununează lupta românilor transilvăneni pentru Unitate Naţională şi marchează momentul creării României Mari, într-un moment în care poporul român a ştiut să valorifice conjunctura internaţională favorabilă creată în urma Primului Război Mondial şi a destrămării imperiilor Ţarist şi Austro-Ungar.
Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război şi nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci un act de voinţă al naţiunii române, necesitatea istorică de a trăi într-un stat naţional unitar.
