Curtea Constituțională a României organizează miercuri, 6 decembrie 2023, la Chișinău, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, o expoziție tematică de documente și fotografii pentru celebrarea “Centenarului Constituției României Întregite (1923 – 2023)”, prima lege fundamentală care a legiferat organizarea statală, precum și drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de pe ambele maluri ale Prutului.
La această manifestare va fi prezent Marian ENACHE, președintele Curții Constituționale a României care va susține, în deschiderea expoziției, un discurs privind rolul și importanța Constituției din 1923, precum și semnificațiile celebrării Centenarul Constituției României Întregite. De asemenea, și-au anunțat participarea reprezentanți ai autorităților publice și personalități ale vieții politice, juridice și culturale din Republica Moldova.
La eveniment va participa, din partea Curții Constituționale a României, judecător Laura-Iuliana SCÂNTEI, în calitate de curator al expoziției privind evoluția istoriei constituționale în România.
Deschiderea expoziției dedicate împlinirii a 100 de ani de la adoptarea Constituției din 1923 va avea loc în cadrul unui vernisaj organizat miercuri, 6 decembrie 2023, ora 11.00, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, cu participarea reprezentanților Președinției Republicii Moldova, ai Parlamentului și ai Guvernului, a judecătorilor Curții Constituționale a României și ai Curții Constituționale a Republicii Moldova, precum și ai Academiei de Științe a Moldovei și ai Universității de Stat din Moldova.
Expoziția va putea fi vizitată în perioada 6 decembrie 2023 – 20 ianuarie 2024, în Sala Unirii a Muzeului Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, iar, în cadrul expoziției, vor fi prezentate exemplarul original al Constituțiunii din 1923, precum și cel al Constituțiunii Române din 1866, cu sprijinul partenerilor instituționali ai evenimentului: Administrația Prezidențială a României – Muzeul Național Cotroceni, Banca Națională a României și Biblioteca Metropolitană București.
„Constituțiunea din 1923” a fost adoptată de Adunarea Deputaților și de Senat, întrunite ca Adunări Naționale Constituante în Parlamentul de la București, în ședințele din 26 și 27 martie 1923, fiind promulgată de Regele Ferdinand prin Decretul regal nr.1360 din 28 martie 1923, contrasemnat de Preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion I. C. Bratianu, şi de 14 miniştri, şi a fost publicată în "Monitorul Oficial" nr.282 din 29 martie 1923.
„România și Republica Moldova au profunde afinități comune de istorie, credință, limbă și tradiții și rememorează prin această manifestare un moment esențial din evoluția lor constituțională. Constituția din 1923 este zestrea comună constituțională democratică care păstrează pentru cunoașterea generațiilor viitoare, de pe ambele maluri ale Prutului, rădăcini constituționale comune și le orientează spre un viitor european comun”, menționează Curtea Constituțională a României.
În considerarea importanței sale pentru istoria constituțională comună, Curtea Constituțională a României, garantul supremației Constituției, a declarat prin hotărârea plenului din data de 18 ianuarie a.c., anul 2023 - Anul “Centenarului Constituției României Întregite” și a organizat cu acest prilej aniversar, o Adunare solemnă la Palatul Parlamentului din București, în data de 27 martie 2023, cu participarea Președintelui României, a Președinților Senatului și Camerei Deputaților, a Prim-ministrului și a membrilor Guvernului României, a judecătorilor Curților Constituționale de la București și Chișinău, a reprezentanților Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, a reprezentanților celorlalte culte și ai corpului diplomatic, precum și a reprezentanților ai autorităților publice centrale și ai mediului academic din țară și străinătate.
Evenimentul celebrării Centenarului s-a bucurat de participarea lui Koen Lenaerts, președintele Curții de Justiție a Uniunii Europene; a Octaviei Spineanu-Matei, judecător din partea României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene; președintelui Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept de la Veneția, Claire Bazy-Malaurie; a lui Mamadou Badio Camara, președintele Asociației Curților Constituționale Francofone (A.C.C.F.), a unor președinți și judecători ai altor curți constituționale europene.