Republica Moldova intră într-un an decisiv pentrul parcursul său european. După evaluarea pozitivă din Parlamentul European a sprijinului istoric de 1,9 miliarde de euro, acordat în schimbul reformelor, Bruxelles-ul vorbește despre progrese reale, dar și despre riscuri majore în 2026.Într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, vulnerabilități energetice și presiuni geopolitice, discutăm ce urmează pentru Republica Moldova cu europarlamentarul Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și negociator-sef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.
Domnule Mureșan, bun găsit și vă mulțumim pentru că ați acceptat acest interviu.
SIEGFRIED MUREȘAN președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: - Bună ziua, mulțumesc pentru invitație și bine ați venit în Parlamentul European.
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: - La jumătatea lunii ianuarie 2026, în Parlamentul European, Comisia a evaluat implementarea sprijinului de 1,9 miliarde de euro acordat Republicii Moldova, condiționat de livrarea reformelor. Mesajul transmis a fost unul dublu: Republica Moldova se află într-un start bun, însă urmează un an decisiv, cu 56 de pași de reformă. În acest context, din perspectiva dumneavoastră, care este riscul real pentru 2026: capacitatea administrativă de a livra acest volum de reforme sau presiunile externe? Și ce poate face Uniunea Europeană pentru a preveni aceste riscuri și a continua avansul?
SIEGFRIED MUREȘAN președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Lucrurile au început bine: Republica Moldova a primit prefinanțarea, a prezentat planul conform tuturor regulilor și a început absorbția tranșelor. În continuare, pentru ca acest program să fie o reușită, este esențial ca agenda de reforme să continue într-un ritm ambițios și ca autoritățile să aibă pregătite proiectele, cu toate studiile de fezabilitate și documentația necesară, astfel încât lucrările să poată începe. Nu este simplu atunci când există multe fonduri și multe proiecte care trebuie implementate rapid. De aceea, Comisia Europeană s-a angajat să sprijine Republica Moldova în elaborarea proiectelor, prin asistență tehnică, pentru a se asigura că acestea respectă regulile și așteptările Uniunii Europene. Uniunea Europeană este hotărâtă să pună la dispoziția Republicii Moldova experiența acumulată în cele 27 de state membre, în Ucraina și în alte state candidate, pentru ca proiectele să fie mature, să înceapă rapid și să fie finalizate în termenul de trei ani, astfel încât întreaga sumă de 1,9 miliarde de euro să fie absorbită.
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: - Tot în cadrul acestei Facilități pentru Reformă și Creștere, la finalul lui 2025 spuneați că, dacă reformele continuă în acest ritm, următoarea tranșă ar putea fi debursată la începutul lui 2026. Suntem încă în acest scenariu și care sunt, în acest moment, condițiile decisive pentru ca tranșa să fie deblocată?
SIEGFRIED MUREȘAN președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Pentru fiecare tranșă există ținte și jaloane clare. Comisia Europeană trebuie să confirme îndeplinirea acestora. La finalul anului trecut, primele tranșe au fost debursate, deoarece țintele au fost atinse. Pentru etapele următoare, Comisia monitorizează îndeaproape implementarea. Din informațiile disponibile, lucrurile merg bine, însă evaluarea tehnică aparține Comisiei Europene, care colaborează direct cu Guvernul Republicii Moldova.
Există un termen calendaristic, estimativ?
Dorința este ca debursările să aibă loc de mai multe ori pe an. Este realist ca, în primele luni ale acestui an, să existe cel puțin două tranșe suplimentare de sprijin financiar pe care Comisia Europeană să le transfere Republicii Moldova.
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: - În contextul războiului din Ucraina, al tensiunilor din Orientul Mijlociu și al competiției geopolitice globale, agenda Uniunii Europene este supusă unor presiuni tot mai mari. În același timp, Republica Moldova este percepută tot mai clar ca un dosar și de securitate, nu doar de extindere. Din perspectiva Parlamentului European, de ce Republica Moldova este un dosar pe care Uniunea Europeană nu își poate permite să îl piardă?
SIEGFRIED MUREȘAN președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Pentru ca oamenii să trăiască în siguranță în interiorul Uniunii Europene, în granițele celor 27 de state membre, este esențial ca statele din vecinătatea Uniunii Europene să fie sigure și stabile. De aceea, Uniunea Europeană înțelege, nu doar în contextul războiului din Ucraina, ci în general, că propria securitate depinde de securitatea Republicii Moldova, stat vecin și stat candidat, care va adera, în mod evident, la Uniunea Europeană. Nu poți fi sigur dacă vecinul tău nu este sigur și protejat.
În acest context, Uniunea Europeană investește în securitatea Republicii Moldova și sprijină autoritățile de la Chișinău pentru a consolida capacitatea statului de a-și proteja cetățenii. Acest sprijin nu vizează doar riscurile militare, ci și amenințările cibernetice, atacurile hibride, propaganda și dezinformarea. Obiectivul este ca instituțiile Republicii Moldova să fie cât mai puternice, independente și capabile să își apere cetățenii. Uniunea Europeană oferă sprijin și altor state candidate, însă în cazul Republicii Moldova acesta este unul deosebit de consistent. Acest lucru se reflectă în sprijinul politic și instituțional pentru aderare, precum și în sprijinul financiar acordat prin pachetul de creștere din ultimii ani, sprijin care va continua și în perioada următoare. Uniunea Europeană nu poate fi sigură decât dacă Republica Moldova este sigură. Tocmai de aceea, Uniunea Europeană este hotărâtă să ajute Republica Moldova să devină un stat puternic, independent și rezilient, capabil să funcționeze pe propriile picioare, astfel încât nimeni să nu poată decide în locul cetățenilor direcția în care se îndreaptă statul. Republica Moldova trebuie să dispună de instituții solide, capabile să își protejeze cetățenii și să își decidă singură viitorul.
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: - Recent, s-a văzut că Republica Moldova rămâne vulnerabilă atunci când infrastructura energetică a Ucrainei este avariată, ceea ce generează blocaje în alimentare. În același timp, prin planul de creștere, Chișinăul investește în noi linii electrice. Din perspectiva Uniunii Europene, ce înseamnă această vulnerabilitate energetică pentru Republica Moldova în următorii ani?
SIEGFRIED MUREȘAN președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Infrastructura energetică și infrastructura de transport reprezintă priorități ale planului de creștere, din mai multe motive. În primul rând, acestea contribuie la protejarea cetățenilor, iar în al doilea rând atrag investiții. De aceea, construcția mai multor interconectări energetice între Republica Moldova și România este finanțată și sprijinită de Uniunea Europeană.
Obiectivul este ca, atât pe energie electrică, cât și pe gaz, Republica Moldova și România, respectiv Republica Moldova și Uniunea Europeană, să fie cât mai bine conectate, astfel încât, ori de câte ori Republica Moldova are nevoie de sprijin energetic, pe termen scurt sau lung, să îl poată primi din Uniunea Europeană, prin România. O parte importantă a planului de creștere este dedicată independenței energetice, iar o altă componentă majoră vizează infrastructura de transport.
Integrarea Republicii Moldova în marile coridoare europene de transport este benefică atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri, deoarece permite exporturi mai rapide, mai simple și mai eficiente către partenerii europeni. Această integrare va atrage și investitori europeni, în măsura în care Republica Moldova devine parte a rețelei europene de transport.
În România se înregistrează progrese semnificative în aceste luni în construcția autostrăzii București–Suceava–Siret, la frontiera cu Ucraina, foarte aproape de Republica Moldova. Prin realizarea acestei autostrăzi, cetățenilor Republicii Moldova le va fi mai ușor să ajungă în sudul României și la București. Este necesară, totodată, realizarea conexiunilor dintre Republica Moldova și Iași, precum și dezvoltarea autostrăzii prin Iași către Transilvania. Aceste proiecte sunt incluse în planurile europene, finanțările sunt asigurate, iar lucrările sunt în curs.
Abordarea s-a schimbat: Republica Moldova este tratată ca parte a pieței europene și a infrastructurii europene de transport. Căile ferate și autostrăzile nu se vor opri la graniță, ci vor conecta Republica Moldova direct cu Uniunea Europeană.
Putem vorbi, în acest context, despre o integrare tot mai avansată pe piața energetică europeană. Există deja mai multe interconectări, urmează investiții suplimentare, iar Republica Moldova poate accesa programe europene de achiziție comună a gazelor. Uniunea Europeană a decis, de câțiva ani, să achiziționeze și să stocheze gaz la comun, punându-l la dispoziția statelor membre și a Republicii Moldova, dacă aceasta participă la program. În prezent, aproape toate proiectele energetice europene relevante sunt deschise Republicii Moldova.
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: - În prezent se negociază viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. Ca negociator-șef al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual, Dacă Moldova continuă să livreze reforme, există spațiu, în noul cadru bugetar, pentru un sprijin financiar suplimentar față de Facilitatea actuală?
SIEGFRIED MUREȘAN președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Răspunsul este categoric: da.
Am început deja negocierile pentru bugetul Uniunii Europene aferent următorilor șapte ani, pentru perioada 1 ianuarie 2028 – 31 decembrie 2034. Pot spune încă de pe acum că, în următorii șapte ani, Republica Moldova va primi mai multe fonduri europene decât a primit în ultimii șapte ani. În primul rând, acest lucru se datorează faptului că Republica Moldova este stat candidat, în timp ce bugetul pentru perioada 2021–2027 a fost decis în anul 2020, când Republica Moldova nu avea încă acest statut.
După obținerea statutului de stat candidat, Uniunea Europeană a încercat să sprijine Republica Moldova cât mai mult posibil, inclusiv prin planul de creștere în valoare de 1,9 miliarde de euro. În următorii șapte ani, Republica Moldova va primi mai multe fonduri din partea Uniunii Europene decât în perioada precedentă, iar toate aceste fonduri vor fi nerambursabile.
Comisia Europeană a propus pentru statele candidate la aderarea la Uniunea Europeană o sumă totală de aproximativ 45 de miliarde de euro, fără a stabili alocări specifice pentru fiecare stat. Parlamentul European solicită ca fiecărui stat candidat să îi fie alocată o sumă precisă, astfel încât fiecare să știe clar de ce resurse dispune. Această abordare este menită să evite competiția între statele candidate și să ofere predictibilitate, mai ales în condițiile în care Republica Moldova implementează reforme și se pregătește pentru aderare.
În calitate de negociator-șef al Parlamentului European, voi solicita ca fiecare stat candidat să beneficieze de o sumă rezervată și sunt convins că această poziție va fi susținută.
Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană. Nu se cunoaște încă momentul exact, însă este probabil ca acest lucru să se întâmple înainte de anul 2034. Începând cu 1 ianuarie 2028, Republica Moldova va avea acces la fonduri de preaderare, care vor putea fi utilizate până la momentul aderării. Dacă aceste fonduri nu vor fi absorbite integral înainte de aderare, ele vor rămâne disponibile și ulterior.
CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: - Și, în final, domnule Mureșan, privind înainte, care este cel mai mare risc pentru Republica Moldova? Oboseala extinderii în interiorul Uniunii Europene, un concept des invocat la Bruxelles, sau presiunile geopolitice externe? Și ce poate face Uniunea Europeană pentru a preveni ambele scenarii?
SIEGFRIED MUREȘAN președintele Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova: Acum multe decizii necesită unanimitate, iar opoziția unui singur stat membru poate bloca întregul proces decizional. În astfel de situații, tentația de blocaj este mare, mai ales din partea unor guverne cu poziții eurosceptice. De aceea, este important să extindem utilizarea votului cu majoritate calificată și să permitem statelor care doresc să avanseze să o facă.
Uniunea Europeană trebuie să fie întărită. Statele care doresc să aprofundeze integrarea trebuie să poată merge înainte, fără a fi blocate de cei care nu împărtășesc aceeași viziune. În noul context geopolitic, este clar că Uniunea Europeană trebuie să își consolideze capacitățile, inclusiv în domeniul securității și apărării. Dacă un grup de state membre dorește să coopereze mai strâns în aceste domenii, acest lucru trebuie să fie posibil.
