„Această proclamare solemnă vine în urma hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române de a-i înscrie în rândul sfinților, în semn de cinstire pentru viața, slujirea și mărturisirea lor jertfelnică. Prin această proclamare locală, numele lor sunt aduse spre închinare și evlavie întregului popor binecredincios din Basarabia, ca semn al prezenței lucrătoare a harului lui Dumnezeu în mijlocul Neamului nostru”, se menționează într-un comunicat al Mitropoliei Basarabiei.

Prin viața lor pilduitoare, susține sursa citată, cei doi sfinți s-au arătat a fi icoane vii ale statorniciei în credință, ale iubirii față de Dumnezeu și de Neam, devenind astfel exemple vrednice de urmat pentru preoți și credincioși deopotrivă.

Programul proclamării:

Evenimentul va avea loc după următorul program:

• Ora 08:30 – Întâmpinarea ierarhilor;
• Ora 09:00 – Săvârșirea Sfintei Liturghii Arhierești;
• După otpust – Citirea Tomosurilor de canonizare.

Mitropolia Basarabiei invită pe toții doritori de a cinsti pe cei doi sfinți să participe la acest moment solemn de cinstire și mulțumire adusă lui Dumnezeu.

Pe 11-12 iulie 2024, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a adoptat decizia cu privire la aprobarea canonizărilor pentru 16 sfinţi români, inclusiv a protosinghelului Iraclie Flocea și a preotului Alexandru Baltaga, urmând ca textele liturgice ale unora să fi completate, iar ale tuturor să fie diortosite într-o viitoare şedinţă a Sfântului Sinod.

Sfântul Cuvios Mărturisitor Iraclie Flocea s-a născut la 11 mai 1893, în Pojorâta, pe atunci parte a Bucovinei Austro-Ungare, astăzi în județul Suceava, și a trecut la Domnul la 16 august 1964, la Chițcani, în Republica Moldova.

Protosinghelul Iraclie a fost o personalitate providențială pentru românii din Basarabia mai ales în timpul ocupației sovietice, când a devenit vicar eparhial al Arhiepiscopiei Chișinăului și a condus efectiv Biserica Ortodoxă Română din Basarabia în cele mai periculoase vremuri. A refuzat categoric orice compromis sau colaborare cu regimul ateu și represiv al URSS, fapt ce a atras arestarea sa în 1945 și deportarea pentru 8 ani în lagărele sovietice.

Sfântul Preot Mucenic Alexandru Baltaga s-a născut la 14 aprilie 1861, în comuna Lozova, județul Lăpușna. În 1886, a fost hirotonit pe seama bisericii Sfântul Ierarh Nicolae din Călărași-Sat, în județul Lăpușna, unde a slujit ca preot până la sfârșitul vieții. Între anii 1906 și 1917, alături de Arhimandritul Gurie Grosu, viitorul mitropolit al Basarabiei, și de Preotul Constantin Popovici, cu multe strădanii, a redeschis Tipografia Eparhială, iar, începând cu anul 1908, a tipărit revista „Luminătorul”, buletinul eparhial al Arhiepiscopiei Chișinăului. În anul 1918, a fost ales reprezentant al preoțimii basarabene în Sfatul Țării și, în 27 martie 1918, a votat pentru Unirea Basarabiei cu România. Până în 1940, Basarabia a fost ferită de prigonirea credinței, care avea loc în Rusia vecină, unde, începând cu Revoluția Bolșevică din 1917, mulțime de ierarhi, preoți, călugări și credincioși au mărturisit pe Hristos, primind moarte mucenicească.

Însă, în 1940, Basarabia și Bucovina au fost ocupate de Uniunea Sovietică. Văzând pericolul dictaturii atee, Sfântul a hotărât să îşi salveze soţia şi copiii, trimiţându-i dincolo de Prut, în inima ţării mame-România, iar el a rămas în parohie, stând alături de credincioșii săi și îmbărbătându-i. În ziua de 31 august 1940, necredincioșii au venit să îl aresteze chiar în timpul Sfintei Liturghii. A fost arestat și dus la Chișinău, fiind învinuit că a fost ostil Rusiei Sovietice și a militat pentru unirea cu țara mamă, România. Din cauza torturilor la care a fost supus, și-a încredințat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, la vârsta de 80 de ani, în închisoarea din Kazan, în ziua de 7 august 1941, fiind împodobit cu slăvită cunună mucenicească.