Republica Moldova primeşte sprijin constant din partea Uniunii Europene şi Alianţei Nord Atlantice pentru a-şi consolida securitatea şi apărarea. Potrivit experţilor, acest sprijin a crescut odată cu amplificarea atacurilor hibride ale Rusiei. In cadrul programului de consolidare a capacităţilor de apărare a Republicii Moldova sunt 18 proiecte, toate în derulare.
În ultimii doi ani, după invazia rusă in Ucraina, parteneriatul Republicii Moldova cu NATO s-a amplificat.
VIOREL CIBOTARU, șeful misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO:„ Au apărut şi instrumente noi cum este programul de rezilienţă în urma unei vizite de grup de documentare a unui grup de experţi din NATO şi a unui proces de evaluare a capabilităţilor RM în baza standartelor NATO. Acest plan se bazează pe şapte principii, şapte domenii. El se referă la energetică de exemplu, la modul de administrare a localităţilor, la infrastructură, la securitatea cibernetică, la deplasarea persoanelor, problemele de consolidare a hotarelor. Nu are nici o legătură directă cu Armata Naţională.
NATO oferă un sprijin constant și în contextul interferenței externe în recentele campanii electorale atât din Republica Moldova, cât şi din România.
VIOREL CIBOTARU, șeful misiunii Republicii Moldova pe lângă NATO: De exemplu pentru Republica Moldova în a contracara această ingerinţă în sistemul cibernetic al Republicii Moldova, acele atacuri care au fost inclusiv la activitatea CEC, ne mai vorbind desigur de întreaga acea schemă de corupere politică şi NATO este foarte atentă la aceste evenimente.
Şi Uniunea Europeană intensifică politica de cooperare pentru securitate şi apărare. In ultimii trei ani, Uniunea Europeană a alocat pentru Republica Moldova 135 de milioane de euro, în special pentru forţele armate, pentru apărarea aeriană şi pentru a îmbunătăţi infrastructura cibernetică a ţării.
IONELA MARIA CIOLAN, cercetătoare, Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene: Se doreşte de a conlucra mai mult şi cu Ministerul Apărării din Moldova în ceea ce priveşte partea de creştere a rezilienţei forţelor armate. De asemenea se doreşte să se lucreze foarte mult pe partea de atacuri cibernetice, atacuri asupra infrastructurii critice, asigurarea securităţii graniţelor.
Misiunea pentru Parteneriatul UE în republica Moldova lucrează cu organizaţii şi ministerele pentru construirea unui nou Centru Naţional pentru Informaţii şi Dezinformare.
IONELA MARIA CIOLAN, cercetătoare, Centrul Wilfried Martens pentru Studii Europene: Priorităţile Uniunii Europene, a Bruxellului şi în special a actualei preşedinte Ursulei von der Leyen privind Moldova este să lucreze foarte mult pentru combaterea dezinformării şi în special pentru combaterea acestor campanii de FIMI, de influienţă şi manipulare informaţională străină. Acesta este practic un element care va continua şi în 2025 vom vedea şi mai mult ajutor din partea Bruxellului.
CRISTINA GHERASIMOV, viceprim-ministrul pentru Integrare Europeană: Ştim că cel mai vulnerabil moment al unei societăţi sunt perioadele pre-electorale şi noi deja am văzut ţări în care dezinformarea a avut impact fără precedent asupra rezultatului alegerilor şi UE a luat act de acest fapt şi eu cred că noi toţi acum înţelegem că lupta pentru valori democratice este un exeriţiu pe care noi trebuie să-l facem în fiecare zi.
DANIELA MORARI, şef, Misiunea Repulicii Moldova pe lângă UE: Acum suntem într-un proces de a vedea ce ar fi necesar, care instituţie trebuie ajutată mai mult. Acest exerciţiu este realizat şi acasă ca proces de reflecţie, dar la fel încercăm şi cu statele care au trecut prin procese similare să vedem în comun cum am putea să învăţăm unii de la alţii.
Acest material a fost elaborat în cadrul proiectului "Media4EUIntegration: Creșterea acoperirii mediatice a politicii externe și procesului de integrare europeană a Republicii Moldova", finanțat de Ministerul Federal German al Afacerilor Externe și implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.
