După ce a acceptat ajutorul Chişinăului pentru a depăşi criza energetică, pretinsul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, se arată nemulţumit de modul în care Guvernul a propus gestionarea ajutorului oferit de Uniunea Europeană. Mai exact, autorităţile constituţionale vor ca din banii europeni să se cumpere gaz pentru consumatorii casnici, nu pentru cei industriali. Indignat, Krasnoselski a cerut medierea Comisiei Europene. În timp ce unii experţi sunt nemultumiţi de condiţiile puse de Chişinău, alţi spun că spun că separatiştii încearcă să câştige timp până vor primi noi indicaţii de la Moscova.
La şedinţa online de ieri între experţii din domeniul electroenergetic de pe cele două maluri ale Nistrului, Chişinăul a reiterat că gazul ce va fi cumpărat cu sprijinul Uniunii Europene va acoperi, în primul rând, necesitățile consumatorilor casnici, spitalelor, școlilor și altor centre sociale din regiune. Imediat după încheierea discuţiilor, așa-zisul lider de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a scris că poziția Chişinăului ar fi una contradictorie.
COMENTARIUL PRETINSULUI LIDER DE LA TIRASPOL: "...Partea moldovenească încearcă să schimbe radical esența și direcția asistenței care ni se oferă.... În plus, pentru a evita speculațiile ulterioare în problema alocării unui pachet de ajutoare de urgență, propun ca Comisia Europeană să împartă în mod independent resursele alocate direct regiunii transnistrene și în special Republicii Moldova".
Biroul de Reintegrare spune că discuţiile cu repezentanţii Tiraspolului, ai Comisiei Europene şi ai Delegaţieii Uniunii Europene vor continua. Între timp, pretinşii oficiali de la Tiraspol trebuie să prezinte Chişinăului date privind consumul de energie electrică şi gaz.
MARIANA SARÎ, purtător de cuvânt, Biroul de Reintegrare: „Chişinăul a propus Tiraspolului opțiuni fiabile de depășire a crizei energetice, agrearea și punerea în aplicare a unor mecanisme alternative de furnizare a resurselor energetice în regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Pentru derularea eficientă a acestor procese este necesară prezentarea de către Tiraspol a unor detalii tehnice și date statistice dezagregate pe categorii, legate de consumul de energie electrică și gaz în regiune.”
Fostul viceprim-ministru pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, susţine că acest ajutor pentru domeniul energetic trebuia să fie condiţionat politic, însă Chişinăul ar fi ratat oportunitatea de a impune o nouă realitate politică în regiune.
ALEXANDRU FLENCHEA, fost viceprim-ministru pentru Reintegrare: „Să văd ieri că la data de 29 ianuarie au fost solicitate date statistice legate de consumul de energie în stânga Nistrului, eu nu pot să nu mă întreb în momentul în care a fost negociat ajutorul de urgenţă din partea Comisiei Europene în baza căror date s-a negociat şi s-a cerut ajutorul. De ce nu s-a făcut pe data de 1 ianuarie? Toată această criză trebuia prevenită, abordată din timp, încă din 2024 sau chiar 2023”.
De cealaltă parte, expertul Eugen Muravschi susţine că întârzierea cu care Tiraspolul a venit cu o reacţie la propunerea Guvernului arată că interesul separatiştilor este ca salavatorul în această criză să fie Kremlinul.
EUGEN MURAVSCHI, expert în energetică, WatchDog: „Este clar că Vadim Krasnoselski caută metode prin care să tergiverseze acest proces încât poate cumva va găsi o soluţie prin care să livreze gaze în regiunea transnistreană totuşi Rusia, şi nu UE. Dacă salvarea vine de la Chișinău şi de la Burxelles, fundamentul regimului separatist cade şi va fi greu să explice oamenilor de ce Rusia a oprit gazul şi Chişinăul şi UE au fost cei care au reluat livrările de gaz”.
Experţii mai spun că sunt doi factori de care depinde cum vor reacţiona pretinsele autorităţi de la Tiraspol. E vorba de rezerva de cărbune de care mai dispun, dar şi care va fi următorul semnal de la Moscova. Amintim că, ieri, Tiraspolul a salutat intenția Uniunii Europene şi a Chişinăului de a acorda 30 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice în stânga Nistrului. Între timp, companiile Moldovagaz şi Tiraspoltransgaz au semnat un contract de împrumut pentru trei milioane de metri cubi de gaze naturale, astfel încât să se menţină presiunea în conductele din regiunea separatistă.
