Interviurile și Reportajele Telejurnalului

Europarlamentarul român Siegfried Mureșan: Organizarea referendumului în ziua alegerii prezidențiale din R. Moldova, este o decizie bună

post-img
Europarlamentarul român Siegfried Mureșan: Organizarea referendumului în ziua alegerii prezidențiale din R. Moldova, este o decizie bună

„ Referendumul pentru integrarea europeană va fi și un semnal important pentru Uniunea Europeană, că oamenii din Republica Moldova doresc integrare europeană și va obliga oarecum Uniunea Europeană să continue să se implice în Republica Moldova, ” a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, în cadrul interviului acordat pentru TVR Moldova.

MIHAI ISAC: Bună ziua, ne aflăm alături de europarlamentarul român Siegfried Mureșan, unul dintre cei mai cunoscuți europarlamentari și unul dintre cei mai buni prietenii ai Republicii Moldova. Vă mulțumim pentru amabilitatea dumneavoastră și bine ați venit la TVR Moldova.


SIGFRIED MUREŞAN: Mulțumesc pentru invitație, bine v-am regăsit.


MIHAI ISAC: Bună ziua. În primul rând, România este cel mai important ambasador a Republicii Moldova. Dumneavoastră sunteți printre cei mai activi prieteni ai Chișinăului din Parlamentul European. Cum se prezintă Republica Moldova în acest moment? Care ar trebui să fie prioritățile autorităților de la Chișinău în această perioadă?


SIGFRIED MUREŞAN: Păi în primul rând, în momentul de față, Republica Moldova se bucură de mai multă încredere și apreciere la nivelul întregii Uniunii Europene decât oricând în trecut. Deoarece Uniunea Europeană vede că oamenii din Republica Moldova doresc integrare europeană, doresc modernizare, reformare, doresc să trăiască. La fel ca cetățenii Uniunii Europene în libertate, în democrație, libertate de exprimare, să susțină pe cine doresc libertate de mișcare, așa cum este în Uniunea Europeană. Oamenii să muncească unde vor, să studieze unde vor. Și faptul că oamenii din Republica Moldova își doresc acest lucru, e un argument foarte important pentru Uniunea Europeană de a oferi această perspectivă de integrare. Cel de-al doilea motiv pentru care relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova sunt atât de strânse, este faptul că în momentul de față, la conducerea Republicii Moldova, se află oameni politici care își respectă angajamentele, care se bucură de încredere la nivel internațional, președinta Maria Sandu, guvernul, o majoritate parlamentară, transparentă, pro-europeană. Și cel de-al treilea motiv pentru care relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova sunt atât de strânse, este faptul că Uniunea Europeană a înțeles acum importanța Republicii Moldova. Pentru stabilitatea, pentru siguranța Uniunii Europene în ansamblu. Putem trăi siguri în Uniunea Europeană doar dacă statele din vecinătatea noastră sunt sigure și ele. Poți fi sigur doar dacă vecinul tău e sigur și de aceea Uniunea Europeană este dispusă în momentul de față să investească semnificativ în întărirea, în modernizarea, în dezvoltarea Republicii Moldova, că asta e important și pentru Uniunea Europeană. Și am reușit împreună, în ultimii doi ani de zile, să facem lucruri, pe care nimeni nu le credea posibile în trecut. Cu sprijinul României, exact cum bine a spus România, a fost și va fi întotdeauna cel mai mare susținător al Republicii Moldova, al integrării europene a Republicii Moldova. Și am reușit în ultimii doi ani de zile să obținem acordarea statutului de stat candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Am reușit să obținem decizia unanimă de începerea negocierilor de aderare și aceste negocieri vor începe în acest an. Republica Moldova este inclusă și integrată în tot mai multe programe europene acum, pas cu pas. Relațiile sunt mai strânsă de cât oricând România, principalul apărător, încredere în autoritățile de la Chișinău și apreciere pentru faptul că oamenii din Republica Moldova spun clar că doresc integrarea europeană și doresc să trăiască ca oamenii.


MIHAI ISAC: Care sunt cele mai mari provocări pentru Uniunea Europeană în mandatul 2024-2029? Credeți că până la finalul următorului mandat al Parlamentului European, Republica Moldova ar putea parafa tratatul de aderare?


SIGFRIED MUREŞAN: Vă răspund pe rând tuturor întrebărilor importante pe care le-ați spus. Unul, care sunt principalele provocări? În primul rând, siguranța cetățianului. Uniunea Europeană va face mai mult în domeniul apărării siguranței cetățianului. Să controlăm bine frontierea externă. Să ne asigurăm că armatele statelor membre ale Uniunii Europene au echipamentele necesare, moderne, în cantități suficiente pentru a ne apăra în caz de risc. Vom asigura securitatea cibernetică, vom combate dezinformarea, propaganda știrilor false, vom spune oamenilor că extremiștii anti-europeni care există sunt legați politic, financiar, direct și indirect de Federația Rusă.
Oamenii trebuie să înțeleagă că atacurile la adresa societății europene, la adresa modului de viață european, despre care am discutat mai devreme, modul de viață european bazat pe libertate, democrație, pe un individ puternic care decide în ce direcție merge, mod de viață bazat pe pace, desigur, că acest mod de viață este atacat de forțe autoritare, dictatoriale, inclusiv cibernetic, inclusiv prin oameni politici anti-europeni.
Deci prioritatea va fi siguranța cetățeanului cu toate implicațiile ei. Și cea de-a doua e economia. O economie puternică care să asigure un nivel de bunăstare, fiindcă peste tot în lume ultimii ani au fost ani în care prețurile au fost mari, rata inflație a fost mare, facturile au fost crescute și acum e momentul să ne tărim economia, să creștem, să generăm locuri de muncă stabile, bine plătite pentru a reda oamenilor puterea de cumpărare, care a fost erodată în ultimii ani. Deci siguranța și economia vor fi legate și ele sunt și legate una de cealaltă. Adică, ai nevoie pentru a garanta securitatea oamenilor, va trebui să cheltui mai mult în domeniul apărării. Ne vom permite acele lucruri doar dacă economia e puternică, produce, sunt încasări la bugetul de stat. Deci investitorii au nevoie de securitate. Dar și pentru securitate avem nevoie de investiții și de o economie puternică. Acestea vor fi principalele două teme. M-ați întrebat despre extinderea Uniunii Europene în următorii ani. Acum începe procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Nu știm exact când se va încheia.
Totul va depinde de implementarea reformelor aici la Chișinău. Dacă vom avea și în următorii ani o guvernare serioasă, cum am avut în ultimii ani proeuropeană, cred că putem face pași repezi. În ultimii doi ani, în doar doi ani de zile, am reușit să acordăm Republicii Moldova statut de stat candidat să luăm decizia de începere a negocierilor. Pentru noi, România, acești primi pași au durat la finalul anilor 90, patru ani și jumătate.  Pentru Republica Moldova mai puțin de doi.
Deci Uniunea Europeană e hotărâtă să avanseze rapid. Totul va depinde de ritmul reformelor aici în Moldova și dacă vom avea în continuare o guvernare serioasă, pro-europeană, în care putem avea încredere, cum e aceasta. Cred că președinta... Deci, ca atare, pe parcurs vom ști când exact Republica Moldova va adera. Dar cred că președinta Maia Sandu procedează corect, enunțând anul 2030 ca țintă. Pentru ca cei care sunt implicati și care muncesc pentru acest deziderat, să aibă o perspectivă, un orizont de timp. Deci cred că e bine să păstrăm acest an 2030 în minte. Extinderea, cum am spus mai devreme, este și o prioritate a Uniunii Europene acum, fiindcă Uniunea Europeană știe că poate face astăzi, mai bine față provocărilor de securitate și de toată natură, cu 27 de state membre, decât dacă ar fi avut doar 13-14 state membre. Deci, extinderea Uniunii Europene din ultimii 20 de ani, cu aderarea 10 state membre în 2004, cu aderarea României și Bulgariei în 2007 și a Croației în 2013, a întrit Uniunea Europeană. Și de aceea Uniunea Europeană e este doinică de extindere și cred că acest proces va avea loc în următorii ani. Unele state mai mici, vor fi mai ușor de integrat decât poate unele state mai mari.


MIHAI ISAC: Cât de importantă este interconectarea energetică cu România? Cum vedeți evoluția acestui proces și dacă poate fi extins și la alte domenii?


SIGFRIED MUREŞAN: Eu cred că este vitală. Eu cred că deja s-au făcut multe lucruri pentru a reduce dependența energetică de Rusia, de gazul rusesc. Trebuie continuat, trebuie accelerat, trebuie interconectată Republica Moldova de Uniunea Europeană prin România, legăturile de electricitate, de gaze la care se lucrează, dar și infrastructura de transport, rutieră, feroviară. Am fost ieri la Nisporeni, se construiește un nou pot peste Prut, acolo va dinamiza toată legătura. Oamenii de pe cele două maluri ale Prutului vor fi mult mai apropiați, vor putea face mai multe tranzacții, mai multe schimburi economice, schimburi culturale. Deci, cât mai multe legături. Vor veni și fonduri europene în această direcție. Uniunea Europeană deja a inclus Republica Moldova în programul european privind infrastructura mare, el se numește Facilitatea Interconectare a Europei. Mai programe de infrastructură transfrontaliere la care Republica Moldova deja acum are acces, poate obține inclusiv finanțare pentru a se conecta la marile rețele de infrastructură de transport, feroviar, rutier și energetic cu Uniunea Europeană.


MIHAI ISAC: Ați vorbit de aceste fonduri europene care sprijină Republica Moldova pentru a se conecta mai bine cu Europa. Când va începe Republica Moldova să beneficieze de fondurile de preaderare? Care va fi impactul pentru populația Republicii Moldova?


SIGFRIED MUREŞAN: În trecut, era o diferență foarte mare între fondurile de prea de rare și restul fondurilor. Și dacă erai stat candidat, voiai să primești fonduri de prea de rare, fiindcă în rest erau foarte puține fonduri. Acum, lucrurile s-au schimbat. Republica Moldova, chiar înainte de a deveni stat candidat, a primit deja tot mai multe fonduri europene. Și, răspunsul la întrebarea noastră, când va primi Republica Moldova fonduri de prea de rare, care este următorul? Fondurile sunt stabilite mereu pe câte șapte ani de zile la nivel european, fiindcă trebuie predictibilitate, trebuie planificare. În anul 2020, am stabilit fondurile pentru perioada 2021-2027. Atunci, Republica Moldova nu era stat candidat și nimeni nu credea că va fi stat candidat până în 2027. Ca atare, fondurile de prea de rare au fost alocate doar pentru state din Balcanie de Vest, nu și pentru Ucraina și Republica Moldova.
Acum, Republica Moldova e stat candidat și ne-am gândit ce facem. Schimbăm regulile, modificăm fondurile, să dăm Republicii Moldova fonduri de prea de rare și am ajuns la concluzia că acest proces ar dura. Și am blocat accesarea de fonduri europene pentru Republica Moldova și nu dorim acest lucru. Am decis că modalitatea cea mai bună pentru a mobiliza cât mai repede, cât mai multe fonduri pentru Republica Moldova și a nu avea întârzieri este următoarea.
Republica Moldova să folosească fondurile care îi sunt la dispoziție, care oricum pot fi folosite în toate direcțiile în care pot fi folosite și fondurile de prea de rare, și dacă e nevoie, să alocăm creștere suplimentare.
Și de la an la an facem creștere suplimentare pentru Republica Moldova. Fondurile de prea de rare, în ziua de azi, sunt doar un titlu. Diferența între fondurile de prea de rare și fondurile care le are la dispoziție Republica Moldova acum nu mai există, de fapt. Și atunci, continuăm cu aceste fonduri. Dacă e nevoie de mai mulți bani, îi punem sub această titulatură și lucrurile vor merge foarte bine. În plus, am decis, să dăm Republicii Moldova, deja de acum, acces la programe și la fonduri destinate doar statelor membre ale Uniunii Europene. Cum am spus mai devreme, Facilitatea Interconectare a Europei, programul digital pentru investiții digitale, programul pentru investiții în IMM-uri, programul european de sănătate, unde sunt susținute investiții echipări în domeniul sănătății. Deci, ne descurcăm cu aceste fonduri și când vom face următorul exercițiu, în 2028, atunci Republica Moldova va fi a primi și fonduri de preaderare, dar titlul nu contează atât de mult, contează să fie suficienți bani în domeniile în care sunt necesari și în momentul de față, lucrurile din acest punct de vedere stau bine.


MIHAI ISAC: Și o ultimă întrebare, domnul Mureșan. Cândva, în această toamnă, Republica Moldova va organiza un referendum pentru integrare europeană. Sunt sigur că ați atins acest subiect și cu cei cu care v-ați întâlnit la Chisinau. Ce mesaj aveți pentru cetățenii Republicii Moldova?


SIGFRIED MUREŞAN: În primul rând, eu consider că acest referendum este foarte important, este corect și decizia de a-l organiza în ziua alegerilor prezidențiale este în interesul oamenilor și vă explic de ce. Eu cred că majoritatea oamenilor din Republica Moldova își doresc integrare europeană. Dar cred că e important că acest referendum va avea loc să lămurim, odată și pentru totdeauna, într-o întrebare deschisă, adresată tuturor cetățenilor, dacă își doresc integrare europeană sau nu și dacă ei își doresc acest lucru să fie stipulat în constituția Republicii Moldova, încât niciodată să nu mai poată fi slăbit sau întors acest lucru, să rămână pentru generațiile viitoare. Organizarea referendumului este corectă. În plus, ea va fi și un semnal important pentru Uniunea Europeană, că oamenii din Republica Moldova doresc integrare europeană și va obliga oarecum Uniunea Europeană să continue să se implice în Republica Moldova.
Consider că organizarea referendumului în ziua alegerilor prezidențiale este de asemenea de bun augur, deoarece, alegerile prezidențiale sunt alegerile la care oamenii ies la vot în număr cel mai mare. Și atunci, el practic dă posibilitatea unui număr cât mai mare de cetățeni de a se exprima. Dacă cetățenii ar fi chemați pe 20 octombrie la alegeri prezidențiale și într-o altă zi la referendum, poate nu s-ar duce atât de mult. Rezultatul nu ar fi atât de reprezentativ.
Organizând referendumul, când e ușor pentru oameni să voteze, că oricum sunt în secția de votare, e în interesul oamenilor și e un lucru bun. Un om politic care ar dori să folosească un referendum în propriul interes, l-ar pune într-o zi în care știe că el își mobilizează electoratul și alții nu își îl mobilizează. Un om politic care pune un referendum în ziua unor alegeri prezidențiale, când toți oamenii ies la vot, e un lucru bun și, repet, e în interesul oamenilor ca atare, dar vom avea șansa despre asta să mai discutăm. Noi sunt siguri și până în octombrie. Eu cred că oamenii trebuie să iasă la vot în număr cât mai mare și să dea un semn foarte clar pentru generațiile viitoare și pentru Uniunea Europeană că doresc integrare și să voteze da la acest referendum.


MIHAI ISAC: Desigur, domnule Mureșanu, și o ultimă, chiar o ultimă întrebare. Când credeți că va fi lansat în mod oficial procesul de negocieri dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană? Au apărut deja o serie de speculații în mass media privind data de 25 iunie. Au fost anumite declarații. Când considerați că va începe acest proces, acest pas care este foarte important și din punct de vedere al imaginii Uniunii Europene în Republica Moldova?


SIGFRIED MUREŞAN:  25 iunie este o dată posibilă. La finalul anului trecut, depășind toate dificultățile, am decis în unanimitate la nivelul Uniunii Europene că Republica Moldova și Ucraina pot începe negocierile de aderare. A fost un pas istoric și a fost cea mai importantă decizie pentru Republica Moldova de la obținerea independenței, fiindcă a fost momentul la care a devenit clar pentru toți că Uniunea Europeană e serioasă. Privind angajamentul față de Republica Moldova, încep negocierile și Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană. Aceea a fost decizia din decembrie. Acum, în perioada actuală, ianuarie, februarie, martie, aprilie, mai, autoritățile de la Chișinău pregătesc neobosit negocierile împreună cu Comisia Europeană.
S-a desemnat un vicepremier aici, responsabil de coordonarea procesului. În fiecare săptămână sunt colegi din guverne de aici, miniștri, secretari de stat care merg la Bruxelles, discută cu experții europeni și pregătesc aceste negocierii. Deci negocierile oficial nu au început, dar neoficial ele au început deja. Fiindcă se evaluează un unde stă legislația europeană în raport cu legislația din Republica Moldova.
Ce trebuie negociat, ce trebuie armonizat. Au loc acum pregătirii ale negocierilor, negocierii informale, neoficiale, dacă vreți așa. Și după ce se încheie acest proces de evaluare, Uniunea Europeană trebuie tot cu unanimitate să dea practic mandatul de negociere.
Pe baza acestor evaluări, ce trebuie armonizat, ce trebuie negociat, guvernele, cele 27, în unanimitate trebuie să dea un mandat de negocieri. Și primul moment la care acest lucru e posibil e 25 iunie. Până pe 9 iunie nu se poate întâmpla nimic, că e campanie electorală, nu e nici o întâlnire a șefilor de stată și de guvernele europene. Prima e 25 iunie. Nu e încă decis exact dacă va fi sau nu pe 25 iunie, dar eu cred că e posibil. E importantă data când încep negocierile, dar mai important e că încep. Și eu sunt sigur că vor începe în acest an, poate chiar pe 25 iunie, cu cât mai repede, cu atât mai bine.


MIHAI ISAC:  Vă mulțumim foarte mult că ați fost alături de privitorii TVR Moldova și vă așteptăm oricând cu brațele deschise la Chișinău. Eu vă mulțumesc, mi-a făcut plăcere și spor la treabă dumneavoastră și salutări tuturor telespectatorilor TVR Moldova. Vă mulțumesc.


SIGFRIED MUREŞAN:  Mulțumesc.

author-img_1

Iuliana Adiaconiței

Reporter