Zece TIR-uri încărcate cu țesătură de fibră de sticlă, în valoare de peste 3 milioane de euro, au fost sechestrate de vameșii români în vara și toamna anului trecut în Vama Albița. Mărfurile veneau din Belarus și urmau să ajungă în regiunea transnistreană.
Potrivit publicației Ziarul de Iași, citat de Deschide.md, autoritățile române au suspectat că marfa ar putea avea o destinație militară, fiind folosită, posibil, în fabricarea de drone sau echipamente de război. Bunurile urmau să ajungă la o fabrică din Tiraspol capabilă, după cum au descoperit oficialii din R. Moldova, să fabrice astfel de produse.
Avocații firmelor implicate susțin că este vorba despre o confuzie periculoasă și acuză autoritățile române că au generat pierderi de sute de mii de euro, blocând abuziv transporturile către o companie din regiunea separatistă Transnistria.
„E o minciună colosală. Cineva dorește cu orice preț ca aceste produse să nu ajungă în Republica Moldova”, își apără clienții avocatul ieșean Dragomir Tomașeschi, angajat de părțile implicate în tranzacție.
Cronologia unor transporturi greu de înțeles
Ziarul de Iași a pus cap la cap informații din mai multe surse oficiale, inclusiv din rândul Direcției Regionale Vamale Iași, care arată cum statul român a intervenit într-o situație cu posibile repercusiuni militare în conflictul Rusia – Ucraina. În lunile iunie și ulterior în septembrie și octombrie ale anului trecut, în Vama Albița au fost oprite zece TIR-uri care transportau țesătură de fibră de sticlă pe ruta Belarus – Transnistria (Tiraspol), la comanda unei firme din Cehia.
Actele nu păreau tocmai în regulă, au explicat vameșii. În plus, au fost mai multe semnale de alarmă care i-au determinat să pună sechestru pe mașini și pe marfă. Primul lucru care le-a atras acestora atenția a fost proveniența materialelor. Belarusul este supusă mai multor sancțiuni internaționale după ce a ajutat în mod oficial Rusia în războiul de agresiune purtat împotriva Ucrainei. Al doilea semnal de alarmă a venit de la autoritățile R. Moldova.
Marfa este destinată unei fabrici din Tiraspol, capitala regiunii separatiste Transnistria, deținută de o companie care are istoric, conform surselor ZDI și a documentelor consultate, de legături economice cu companii și actori asupra cărora Europa și alte țări din lume au impus sancțiuni.
„Materialele au dublă destinație, civilă și militară. Pe partea militară, ar putea fi utilizate în realizarea dronelor”, au precizat sursele ZDI.
Vameșii au făcut plângere penală pentru fals în acte
Compania din Cehia, Labara SRO, a cumpărat materia primă de la JSC PSV, firma din Belarus, pe care voia să o transmită în Tiraspol, la firma Moldavizolit, pentru prelucrare. Cum lucrurile s-au blocat în Vamă, fiecare actor își caută acum dreptatea. Vameșii sunt siguri că există probleme cu transporturile respective, depunând o plângere pentru fals în acte la Parchet. Dosarul este acum în cercetare.
La rândul ei, compania care a cumpărat țesătura de fibră de sticlă din Belarus acuză statul român și autoritățile sale că îi provoacă pierderi economice. Ziarul de Iași a stat de vorbă cu avocații apărării, Daniela Rotaru și Dragomir Tomașeschi, care au susținut că totul este o neînțelegere și că, de fapt, materialele sunt necesare pentru lifturi.
Proprietarul țesăturii de fibră de sticlă este o firmă din Cehia
„Toate cele zece TIR-uri conțin aceleași materiale, țesătura de fibră de sticlă. Producătorul este JSC PSV, din Belarus. Clientul nostru este o firmă din Cehia, Labara SRO, proprietarul mărfii din Belarus, pe care urma să o transporte la Tiraspol, către compania Moldavizolit. E o firmă veche care face numai ascensoare, iar cu această fibră de sticlă, au spus clienții, se fac nu știu ce mecanisme pentru lifturi”, au explicat pentru „Ziarul de Iași” Daniela Rotaru și Dragomir Tomașeschi, apărătorii firmelor din Cehia și din Republica Moldova (Tiraspol).
Destinatarul real al celor zece TIR-uri cu țesătură de fibră de sticlă, Moldavizolit, este compania din Tiraspol despre care Radio Europa Liberă Moldova a scris anul trecut că „înainte de invazia rusească la scară largă în Ucraina, uzina Moldavizolit de la Tiraspol, o filială a sa înregistrată în Rusia și o uzină soră, BIZ, din regiunea rusă Sverdlovsk, obțineau zeci de contracte cu ministerul rus al Apărării pentru livrări de mărfuri unor întreprinderi din complexul industrial-militar al Rusiei”.
Ce a spus vicepremierul Republicii Moldova despre uzinele din Tiraspol
Potrivit aceleiași surse, „principala marfă sensibilă care ieșea din halele uzinei Moldavizolit, situată în zona industrială de la periferia de nord a Tiraspolului, sunt materiale plastice folosite la producerea de plăci pentru circuite imprimate. Când li se adaugă fire de cupru, care permit imprimarea circuitelor electrice, plăcile devin componente cheie pentru producerea aparatajului electronic de tot felul, de la aparate de uz casnic și computere, la echipamente pentru avioane de luptă și rachete de croazieră”.
În aprilie 2024, vicepremierul Republicii Moldova pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a confirmat public că mai multe uzine din stânga Nistrului nu mai primesc permise de export „din motive de securitate”, pentru că produc mărfuri cu destinație dublă. Printre acestea, se număra și Moldavizolit.
TIR-urile au fost oprite la graniță în timp ce fabrica se închidea
Așa se face că, în septembrie 2024, presa de la Chișinău anunța oprirea producției la uzina Moldavizolit din Tiraspol. Muncitorii au fost trimiși atunci „în inactivitate” după ce autoritățile moldovene nu au mai acordat întreprinderii permisiunea de a-și exporta produsele, tocmai pentru că acestea ar fi fost cu dublă destinație, „livrate complexului militar-industrial rus”. Republica Moldova nu dorea să fie văzută ca sponsor al unui agresor în război.
Political party merchandise
Acesta a fost contextul. Straniu este că în perioada în care la Chișinău se luau aceste decizii, și chiar după ce era anunțată închiderea uzinei Moldavizolit, transporturile de materiale având ca destinație compania transnistreană ajungeau încă la vama Albița. Astfel, ultimele TIR-uri oprite de vameșii români s-au prezentat la vamă pe 25 septembrie (zi în care presa de la Chișinău anunța că Moldavizolit s-a închis), și pe 2, respectiv 5 octombrie.
„S-a plecat de la această acuzație nefondată, că fibra de sticlă este utilizabilă pentru drone, că ar fi o componentă a dronelor. Am adus expertiza făcută de singura instituție din România care poate stabili acest lucru, Institutul ANCEX. Iar această instituție, unica din România care verifică produsele cu dublă utilizare, a concluzionat clar: nu se intră în încadrarea tarifară care prevede produsele cu dublă utilizare. Deci are doar utilizare civilă. E vorba de o țesătură de fibră de sticlă, așa se numește corect țesătură de fibră de sticlă clasa E, dacă îmi amintesc bine”, spune avocata Daniela Rotaru, alături de Dragomir Tomașeschi. Mai mult, subliniază avocații, vama a fost cea care a solicitat această expertiză.
Avocații acuză interpretări eronate
Avocații mai susțin și faptul că toate transporturile aflate în discuție s-au desfășurat până la interzicerea importurilor din Belarus ca urmare a sancțiunilor economice impuse de UE atât Rusiei, cât și Belarusului. Astfel, nu existau emoții cu privire la activitatea economică prestată de acestea.
„Sunt transporturi pentru care clienții noștri plătesc zi de zi, care costă 780 de euro pe TIR/zi. Și sunt bani pe care avem de gând să-i luăm undeva, cândva, de la Vama, de la statul român, de la inteligenții care conduc Vama Albița. Clienții noștri doresc deja milioane de euro, daune pe care le vom solicita”, a declarat avocatul Dragomir Tomașeschi.Political party merchandise
Avocatul care pledează pentru companiile implicate în tranzacția de pe ruta Belarus-Tiraspol susține că valoarea totală a mărfurilor imobilizate la Albița este de trei milioane de euro, iar blocarea celor zece transporturi ar mai fi produs pagube de încă 500 mii – 600 mii de euro.
Tomașeschi este hotărât să deblocheze situația în instanță și să rezolve cu ajutorul judecătorilor acuzele aduse de Vama Albița clienților săi, între care se numără acte falsificate, documente greșit completate, suspiciuni legate de firmele implicate în tranzacție și de obiectul tranzacției. Despre acuzațiile formulate de autorități, expertizele tehnice prezentate de avocați, relațiile dintre firmele implicate și uzina Moldovizolit din Tiraspol vom publica mai multe detalii în edițiile următoare.
Poate fi folosită țesătura din fibră de sticlă la fabricarea dronelor?
Pe site-ul www.at-machining.com se arată că compozitul din fibră de sticlă este o alternativă rentabilă la fibra de carbon. Este puțin mai greu și mai puțin rigid, dar oferă totuși rezistență și durabilitate adecvate pentru construcția dronei. Acest compozit este adesea folosit în părțile mai puțin solicitante ale dronelor, unde performanța ridicată nu este esențială.
Operațiunea Spiderweb. Posibile asemănări
Posibilitatea ca în Tiraspol, unde sunt staționate trupe ruse, să fie adunate componente pentru fabricarea dronelor, a amintit și de momentul din primăvara anului 2025. Atunci Ucraina a desfășurat o operațiune secretă de amploare împotriva mai multor baze aeriene ruse situate în nordul și estul Rusiei. Această acțiune, denumită „Operațiunea Spiderweb” și coordonată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), a presupus o planificare extrem de detaliată, cu durata de peste un an și jumătate.
Pe data de 1 iunie 2025, au fost lansate 117 drone FPV (kamikaze), ascunse anterior în containere și camioane civile infiltrate în Rusia. Ele au lovit baze aeriene cheie locale – inclusiv Belaia (Irkutsk), Olenia (Murmansk), Dyagilevo (Riazan), Ivanovo Severnîi și Ukrainka (regiunea Amur).
Atacul a lovit în special avioane strategice ruse, printre care Tu‑95MS, Tu‑22M3, și avioane de supraveghere A‑50, afectând până la 41 aeronave – conform datelor SBU – iar estimările independente vorbesc despre 20 de aeronave lovite, dintre care 10 distruse. Valoarea pagubelor este estimată la peste 7 miliarde USD. În special, baza Belaya, situată în Siberia de Est, la circa 4300 km de graniță, s-a aflat printre cele lovite.
Operațiunea s-a remarcat prin distanța geografică impresionantă (acoperind cinci regiuni, cinci fusuri orare) și modul în care dronele au evitat sistemele anti‑aeriene rusești – folosindu-se de infiltrarea camioanelor civile pentru a lansa atacul în proximitatea bazelor vizate.
Președintele Zelenski a declarat că operațiunea a fost „absolut remarcabilă”, subliniind autonomia și ingeniozitatea ucraineană: atât prin capacitatea de penetrare, cât și prin surprinderea infrastructurii ruse de apărare.
