Tradiţii păstrate cu sfinţenie de Sfântul Vasile pe stil vechi. În majoritatea localităţilor din Republica Moldova, cete de tineri umblă astăzi cu semănatul sau sorcova. Îmbrăcați în straie naționale, cu trăistuțe în care adună colaci, mere, nuci și bomboane, copiii din satul Şeptelici, raionul Soroca, şi-au implut buzunarele cu boabe de grâu, orez sau ovăz și le-au urat gazdelor sănătate, pace și un an rodnic.
AUREL HARIC, locuitor din satul Şeptelici, Soroca: Conform tradiţiei, fiind o ţară agrară, aceste grâne simbolizează că viitorul anul acesta va fi o roadă bogată de grâne, ceriale. Va fi un beneficiu pentru întreaga comunitate, pentru societate, vom avea pâine pe masă, vom avea pace. Va fi totul bine, aşa cum ne dorim.
Bucuroși că le calcă pragul, gospodarii au răsplătit cetele de semănători cu dulciuri şi colaci.
ANA HARIC, locuitoare din satul Şeptelici, Soroca: Tradiţiile la sate se păstrează cu mult mai bine decât la oraş. În fiecare an aşteptăm cu drag pe toţi colindătorii, urătorii, semănătorii, fiindcă dacă nu noi, cei adulţi: profesori, părinţi, o să-i învăţăm şi vom transmite aceste frumoas tradiţii, cine va face?
Semănătorii sunt cei care aduc vestea unui an rodnic. Simbolurile prosperităţii sunt boabele de grâu, porumb şi ovăz. De Sfântul Vasile, noi umblăm pe la case cu seminţe, semănând, pentru a ura un an mai rodnic, pentru o agricultură mai bună, pentru pace şi pentru pâine pe masa. Această tradiţie a fost transmisă din strămoşi şi va fi transmisă cât mai departe la urmaşii noştri.
Semănatul este un obicei agrar în ziua de Noul An, care se practică în Moldova, Muntenia şi Oltenia.
