CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Alteța Voastră Regală, reveniți în Republica Moldova într-un context esențial — agenda europeană a Chișinăului a intrat într-o fază tot mai accentuată, în iunie 2024 au fost lansate negocierile de aderare la blocul comunitar. Care considerați că sunt pașii cei mai importanți pe care trebuie să îi facă Republica Moldova în continuare, din perspectiva Coroanei Române?

ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI: Eu cred că nu sunt deloc în măsură să dau niciun sfat.Țara dumneavoastră este pe un drum foarte bun. De multe ori, Majestatea Sa și cu mine, suntem inspirați de curajul și de hotărârea cu care țara merge înainte, în ciuda atât de multor dificultăți. Cred că ceea ce țara face, face foarte bine. De asemenea, cred că societatea a dovedit, și instinct al binelui, și înțelepciune. Numai că noi nu trăim și nici nu vom trăi vreodată vremuri complet libere și fericite. Mereu vom avea câte o constrângere de vreun fel politică sau, eu știu, presiuni de vreun fel din partea unor state mai mari care sunt în jurul nostru. N-a fost niciodată altfel în istoria noastră. Deci, cred că cred că, în momentul actual, este un moment care pune semne de întrebare care obligă la foarte multă seriozitate și chiar sacrificiu. Însă, cred că țara-i pe drumul bun.

CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Casa Regală a fost un susținător constant al integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, încă din 2013. Cum se manifestă astăzi acest angajament în acțiunile externe ale Familiei Regale și în relațiile cu Cancelarile Europene?

ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI: Da, legătura este una foarte profundă și istorică. E și o legătură sufletească, nu numai una identitară. Noi îi iubim pe oamenii de aici la fel de mult cum îi iubim pe românii de oriunde altundeva. Nu facem nicio diferență, fiindcă nu putem să facem vreo diferență. Acesta e rostul Coroanei, și instrumentele pe care noi le folosim sunt aceleași cu principiile și valorile în care credem. Noi avem nevoie de încrederea oamenilor, de nevoia lor de mândrie, de nevoia lor de a iubi și de a fi alături de o parte importantă din propria lor viață și identitate pe care Coroana le reprezintă în măsură egală aici, dar și la București. Și cred că acesta este și sensul soliei noastre atunci când mergem. Și Guvernul de la Chişinău, și cel de la București are suficienți reprezentanți și suficienți oameni competenți care să susțină interesele țărilor în orice cancelarii din lume.

Nu face Coroana nimic în locul lor. Coroana merge, mai degrabă, în prelungirea acestui efort, arătând cancelariilor lumii că aceste două țări, și aceste două societăți, sunt profund angajate pentru valorile continentale și că fac sacrificii mari, atât la nivelul familiei, cât și la nivelul comunităților și profesiilor, pentru ca prezentul și viitorul lor să fie pus la adăpost. Dar nu e nevoie de spus foarte mult, pentru că în țări precum, Belgia sau Luxemburg, ca să dau exemple mai recente, sunt atât de mulți cetățeni ai României și ai Republicii Moldova, și unii din ei au profesii atât de apreciate și performanțe profesionale încât nu mi-aduc aminte să fi fost nevoie de insistat prea mult în legătură cu vocația europeană a Republicii Moldova în Cancelariile Occidentale, fiindcă oamenii sunt deja la curent cu aceasta.

Totul este despre cât de repede și cât de bine pot fi făcuți pașii până la intrarea deplină în Uniune și acest lucru depinde și de țară, desigur, dar depinde și de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Acum asistăm la momente destul de complicate datorită relației transatlantice, care surprinde prin neașteptatele evenimente recente, dar și aceasta este o probă de tărie și o probă de punere împreună. Ați remarcat că dezastrul, tragedia din Ucraina a făcut țările noastre mai cunoscute și mai respectate pentru că atunci când a fost nevoie de sprijinul nostru și l-am dat, oamenii au apreciat acest lucru, și coeziunea din continentul este acum pusă mai mult sub semnul întrebării și un atașament precum al României sau al Moldovei față de virtuțile europene, nu face decât să aducă un plus de respect pentru țările noastre.

CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Anul 2030 a fost invocat ca un posibil moment istoric al aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Din perspectiva Casei Regale, considerați că această bornă este în continuare?

ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI: Nu pot decât să mă gândesc la ceea ce se întâmpla în România în momentul în care mugurii dorinței de a intra în NATO și în Uniunea Europeană au apărut. Erau voci foarte pesimiste, altele mai optimiste, unele cancelarii zâmbeau politicos în fața regelui Mihai când el le vorbea de o Românie în NATO.

Alții erau mai convinși că se poate într-o bună zi. Ţara noastră este deja și într-una, și în cealaltă din organizații, și în Uniunea Europeană este de mai bine de, se vor împlini, în curând, două decenii. Deci, da, este foarte posibil să se întâmple, numai că trebuie să fim precauți cu previziunile, pentru că depinde de pașii pe care țara îi va face, depinde de cât de multe surprize vor mai apărea în geopolitica locului, și depinde foarte mult de calea pe care o va urma Bruxellul și Uniunea Europeană.

Nu suntem într-un moment de echilibru, deci, e greu să dau un răspuns, dar sunt absolut convins că acum, tocmai datorită faptului că, Uniunea este foarte mult preocupată de a găsi o soluție pentru problemele prezentului, cu atât mai mult o fidelitate a acestei țări candidate și o determinare, o hotărâre de a merge mai departe, sunt lucruri care vor fi în fiecare zi apreciate. CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA :De-a lungul anilor, ați promovat ideea "construcției de punți durabile" între cele două maluri ale Prutului. Cum se integrează acest demers în cadrul Forumului Economic organizat sub auspiciile Coroanei?

ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI: Mie mi-ar plăcea punțile să fie, întâi, cele proprii, la modul propriu realizat, adică cât mai multe poduri, cu adevărat poduri, nu poduri de flori, poduri de infrastructură, dacă se poate să se facă mai repede calea ferată și o autostradă. Acestea sunt necesități de bază, un fel de ABC. Îmi aduc aminte cu amuzament când am vizitat Portugalia, într-o misiune economică și una universitară, și am vorbit despre Republica Moldova și despre România.

Unul din înalții demnitari portughezi s-a plâns că Portugalia are prea mulți kilometri de autostradă. Au spus țara e mult prea mică pentru cât de multe autostrăzi am construit și stricăm ecologia locului. Și eu i-am spus zâmbind: ce m-aș bucura să fie și la noi stricată puțin ecologia cu autostrăzile. Exact să meargă o autostradă de la Timișoara la Chișinău, una de la Istanbul până la Kiev sau chiar, mai sus, spre Talinn, ar fi niște măsuri de natură geopolitică și economică, mai mult decât politică pură. Așa sper că aceste punți să se facă și la propriul, numai la figurat, dar întorcându-ne la întrebarea dumneavoastră: la doar a treia ediție, Forumul Regal are aproape 500 de participanți.

La prima au fost 150, la a doua - 203 și acum suntem la acest număr impresionant, ceea ce ne oferă, nu atâta satisfacție de orgoliu, dar o extraordinară bucurie, pentru că vedeți, probabil, că în societate mediul de afaceri este una din părțile sănătoase ale societății, una cu instinct al binelui, pentru că o companie privată serioasă care face treabă, nu poate exista decât dacă este prosperă, dacă dacă face temeinic ceea ce face, pentru prezent și pentru viitor.

Celelalte părți din societate, instituțiile statului și alte preocupări culturale sau de altă natură, sunt puse și sub semnul unor ideologii, ale unor credințe, ale unor principii.

CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Casa Regală a anunțat că își va concentra și mai mult atenția asupra proiectelor culturale și educaționale din Republica Moldova. Cum vedeți rolul educației în apropierea tinerilor basarabeni de valorile europene și în formarea unei generații responsabile și implicate civic?

ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI: Cred că în mai multe feluri, mai întâi și întâi, acea parte a tinerii generații care se află în țară, atât în licee, cât și în universități, trebuie ajutată să aibă cât mai puține bariere față de cunoaștere și față de posibilitățile financiare, de a-și duce mai departe vocația și talentul. Există însă și o mare parte a tinerii generații care nu mai e în țară, atât în Republica Moldova, cât și în România, sunt oameni cu care trebuie păstrată legătura, și care trebuie și ei ajutați să desăvârșească ceea ce au început să facă, pentru că în mâna lor stă, de fapt, poate mai mult decât viitorul, stă chiar și prezentul zile, ziua de mâine, imediat, ceea care vine, e mai mult în mâna lor decât noi putem crede și totul merge cu o viteză extraordinară. CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Alteța Voastră, Coroana Română și-a păstrat de-a lungul istoriei o voce aparte – o voce a echilibrului, a continuității. și a speranței. Care este mesajul pe care îl transmiteți, astăzi, cetățenilor Republicii Moldova – dincolo de granițe, dincolo de instituții, dinspre inimă către inimă? ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI: Cele mai importante lucruri în viață rămân, ca și acum 160 de ani, respectul față de cel de aproape, mândria, demnitatea, iubirea, bunătatea și măsura, iar răul nu va înceta niciodată să ne treacă pragul, dar noi vom fi mai puternici decât el, dacă vom crede în aceste principii pe care Coroana le susține de 160 de ani. Şi, probabil că, de aceea și este astăzi, în 2025, încă în mijlocul și în prima linie a societății. REPORTER: CARINA MULLER

Imagine: M. Lisnic, A. Cereseu