Primăvara, pe câmpurile şi prin pădurile Republicii Moldova apar mormane de gunoaie. Se întâmplă mai ales pe la sate, unde unii oameni fac curăţenie prin case şi prin curţi şi apoi încearcă să scape de resturile adunate din gospodării. Gestionarea deşeurilor menajere şi din construcţii este o problemă acută în toată lumea, dar în ţările civilizate, aşa cum este Estonia, autorităţile au reuşit să găsească soluţii, iar Republica Moldova ar putea să ia exemplu. Cum, vedeţi într-un reportaj realizat de Nicolae Boico şi Igor Lupu.
Pe Ilie Butucea, de 80 de ani, din satul Hulboaca, municipiul Chişinău, l-am găsit astăzi la muncă, în grădină. Zilele trecute, bărbatul a făcut curăţenie lună în jurul casei şi a scăpat de gunoi aşa cum obişnuieşte de o viaţă.
ILIE BUTUCEA, Hulboaca: „Iată acolo, i-am dat foc. Am acolo nişte bostani şi le-am dat foc. Seara, când vântul bate, nu în sat, dar încoace”.
În sat sunt mai multe locuri unde oamenii obişnuiesc să arunce gunoiul. Într-o fâşie forestieră de la marginea localităţii am găsit tone de deşeuri aruncate.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Mormanele de gunoaie sunt împrăștiate pe o suprafață de zeci de metri patrați. Peste tot sunt peturi din plastic, cutii de vopsele, încălțaminte, pneuri, saci și pachete din polietilenă. Sunt deșeuri din categoria celor greu degradabile. Pneurile de exemplu, sau obiectele din plastic ar avea nevoie de mai bine de 100 de ani ca să se descompună”.
Primarul comunei Grătieşti, Olga Caraman, recunoaşte că nu a ştiut de această bombă ecologică şi promite că va curăţa pădurea. Ea susţine că va încerca să-i găsească pe cei care au aruncat deşeurile pentru a-i trage la răspundere, dar şansele să-i descopere sunt mici. De mulţi ani gunoiul din Grătieşti este evacuat de o firmă specializată, dar sunt încă mulţi localnici care refuză să achite taxa pentru acest serviciu.
OLGA CARAMAN, primar, comuna Grătieşti: „Lucrul acesta se întâmplă în mai multe localităţi. Eu văd dinamică pozitivă, şi sper că cetăţenii noştri vor fi cumva mai conştiincioşi la acest capitol. Vor composta, vor selecta deşeurile”.
Nici municipiul Chişinău, unde acum locuiesc aproximativ 800 de mii de oameni, nu a găsit o soluţie ecologică pentru deşeuri. Toate ajung la groapa de gunoi de pe un câmp din satul Ţânţăreni, raionul Anenii Noi, şi poluează, de ani buni, mediul înconjurător. Încercăm să vedem cum s-a rezolvat această problemă în alte ţări şi mergem la Tallinn, capitala Estoniei, stat care a împlinit 20 de ani de când e parte a Uniunii Europene. În oraş locuiesc puţin peste 500 de mii de locuitori, iar fiecare generează anual peste 400 de kilograme de gunoi. Autorităţile estoniene creat mai multe platforme de colectare şi reciclare. Unul dintre aceste puncte se află într-o pădure de la marginea oraşului, unde se aduc săptămânal 3.000 de metri cubi de deşeuri mari. Gunoiul e colectat cu maşini speciale ale primăriei, dar cetăţenii îl pot duce şi cu maşinile personale. Această femeie a parcurs aproape 10 kilometri cu doi saci cu frunze pe care i-a strâns din grădină.
„ - De cât timp aduceţi aici gunoiul?
- De aproximativ una, două luni. De obicei, aduc deşeuri casnice şi hârtie”.
Hârtia, vegetaţia uscată şi alte deşeuri recilcabile pot fi aduse gratuit, dar pentru cele din construcţii, pneuri, obiecte din metal sau masă plastică, electrocasnice nefuncţionale sau îmbrăcăminte, se achită o taxă. La punctul de colectare a gunoiului există, de asemenea, o zonă unde pot fi aduse lucruri personale care nu se mai folosesc, dar pot fi reutilizate. Ca de exemplu haine, încălţăminte, biciclete sau tot felul de electronice şi electrocasnice funcţionale.
„Legea prevede că, gratuit, poţi aduce ceva şi tot gratuit poţi să iei ceva, dar trebuie să le cântăreşti şi să le înregistrezi. -Asta tot de aici aţi luat-o?
- Da, şi bluza. E bună de tot! Şi o bicicletă am luat. Copilului, soţiei. Des lasă oamenii biciclete foarte bune”.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA:: „În oraşul Tallin sunt 10 astfel de puncte de colectare a gunoiului. În şase dintre ele se adună deşeurile periculoase, ca de exemplu acumulatoare vechi sau substanţe chimice. De aici gunoiul este transportat spre punctele de reciclare”.
În Estonia, amenzile pentru poluarea mediului sunt foarte mari, însă nu doar sancţiunile extrem de dure i-a responsabilizat pe oamenii ci şi dorinţa de a avea o ţară curată. Adevărul este că, odată cu aderarea ţării la baltice la Uniunea Europeană, statul a investit miliarde de euro, inclusiv din granturi europene, pentru gestionarea ecologică a deşeurilor. În prezent, Estonia e una dintre cele mai verzi ţări din Europa şi, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii, se află în top şase state cu cel mai curat aer din lume.
