Scurgerea masivă de date cu caracter personal îi poate expune pe cetățeni unor noi tentative de fraudă. Șeful Centrului de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, spune că datele compromise nu permit, de unele singure, efectuarea unor operațiuni bancare sau transferul proprietăților. Acestea pot fi însă folosite pentru a câștiga încrederea victimelor și a obține ulterior informații confidențiale. Pe de altă parte, expertul în protecția datelor, Sergiu Bozianu, califică incidentul drept unul extrem de grav. El avertizează că efectele s-ar putea resimți pe termen lung.
Sergiu Diaconu a declarat, la Moldova 1, că cetățenii nu trebuie să intre în panică, dar trebuie să fie vigilenți în cazul unor apeluri telefonice sau mesaje suspecte.
Potrivit șefului Centrului de Management al Crizelor, datele compromise nu pot fi utilizate direct pentru procesarea cardurilor bancare sau pentru transferul unor proprietăți.
„Cu aceste date nu poți procesa cardurile bancare, cu aceste date nu poți transcrie mașina de pe un cetățean pe altul sau apartamentul. Financiar, suntem destul de safe”, a declarat Sergiu Diaconu.
În schimb, el atrage atenția că informațiile personale pot fi folosite de escroci pentru a contacta victimele și a le determina să divulge alte date sensibile, inclusiv informații despre carduri bancare sau conturi.
„Dacă cineva te sună și te adresează pe nume și familie și îți mai dă și unul sau două detalii legate din ceea ce n-ar trebui să cunoască, clar că ai mai multă încredere și atunci poți să divulgi date”, a explicat Diaconu.
Pe de altă parte, expertul în protecția datelor cu caracter personal Sergiu Bozianu consideră însă că amploarea incidentului este mult mai gravă și avertizează că numărul persoanelor afectate ar putea crește.
„Este cea mai mare scurgere de date din istoria Republicii Moldova. Este un incident extraordinar, cu consecințe nefaste de viitor”, a declarat expertul pentru UNU TV.
Potrivit lui Bozianu, pe lângă datele personale ale cetățenilor, ar fi fost accesate și informații despre rudele de gradul întâi. Expertul susține că acest lucru ar putea extinde semnificativ numărul persoanelor expuse.
Printre cele mai sensibile informații compromise s-ar putea număra IDNP-ul, numele și prenumele, adresa de domiciliu, adresa de email și datele bancare. Expertul subliniază că, spre deosebire de o parolă, IDNP-ul nu poate fi schimbat, fiind atribuit unei persoane o singură dată pe parcursul vieții.
Bozianu avertizează și asupra riscurilor asociate cu compromiterea IBAN-urilor. Potrivit acestuia, astfel de informații pot fi exploatate în diferite scheme frauduloase. „Se pot deschide conturi bancare, se pot face spălări de bani, se poate genera aceeași corupție electorală care a avut loc nu demult. Pot fi efectuate diferite tranzacții, pot fi înscrieri în diferite procese, declarații”, a afirmat expertul.
El mai spune că efectele incidentului ar putea fi resimțite pe termen lung, inclusiv prin tentative de fraudă despre care victimele ar putea afla abia ulterior.
„Nu vreau să generez panică, dar aceste situații direct atentează la infrastructura critică a statului, la securitatea națională și la eficiența acestor măsuri care au fost asigurate de către stat”, a declarat Sergiu Bozianu.
Expertul atrage atenția și asupra faptului că IDNP-ul este utilizat în numeroase servicii publice digitalizate, inclusiv în domeniul proprietăților, automobilelor, permiselor de conducere și serviciilor medicale.
„Noi nu înțelegem adâncimea acestei penetrări, deci, până unde s-a ajuns cu consumul de date, cu fraudarea infrastructurilor”, a conchis Sergiu Bozianu.
Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat noi detalii despre atacul cibernetic asupra serviciilor publice digitale din Republica Moldova. Potrivit estimărilor preliminare, aproximativ un milion de IDNP-uri au fost vizate. Datele aferente pentru circa 750 de mii de IDNP-uri ar fi fost extrase.
Atacul a avut loc în perioada 19-23 octombrie. Autoritățile spun că acesta a fost blocat, iar serviciile expuse riscului au fost suspendate temporar.
Cetățenii sunt îndemnați să nu divulge parole, coduri de autentificare și să nu acceseze linkuri suspecte. Orice solicitare neobișnuită trebuie verificată direct cu instituția sau banca, prin canalele oficiale.
Serviciile publice digitale sunt restabilite treptat, după remedierea și testarea acestora. Investigațiile privind amploarea și sursa atacului sunt desfășurate de Agenția pentru Securitate Cibernetică, STISC, SIS, AGE și alte instituții competente.
