2022 a fost anul în care cultura basarabeană s-a scuturat din amorţeala căpătată în timpul pandemiei şi şi-a reluat misiunea nobilă de a aduce frumuseţe în sufletele oamenilor. În acest an, la Chişinău a ajuns, în premieră, apreciatul festival Astra Film. Asta în timp ce cinematografia basarabeană a înregistrat succes după succes la concursuri internaţionale de prestigiu. Şi cartea a fost onorată în acest an postpandemic, odată cu reluarea tradiţiei salonului Bookfest. Iar sfârşitul de an a venit cu o decizie de o importanţă istorică deosebită – cămaşa cu altiţă a fost inclusă în Patrimoniul UNESCO. Cum a fost anul cultural 2023 vedem în continuare.
SERGIU PRODAN, ministrul Culturii ":Mie îmi pare că în această toamnă, viaţa culturală în Republica Moldova a duduit, începând cu Reuniunea Teatrelor Româneşti, premierele care, iată, nu contenesc."
2022 a fost un an în care cinematografia basarabeană şi-a reconfirmat valoarea, primind aprecieri atât din partea criticilor cât şi a cinefililor din lumea întreagă.
Într-o seară de octombrie, sala Palatului Național ,,Nicolae Sulac" din Chișinău a fost neîncăpătoare pentru cei veniţi să vadă filmul ,,Carbon", în regia lui Ion Borș și realizat cu o echipă de 800 de oameni, printre care mari actori basarabeni precum Dumitru Roman și Ion Coșeru. Pelicula, o secvență din istoria tumultoasă a Republicii Moldova, cu note de comedie dar şi reflecţii amare privind confruntarea de pe Nistru, face şi astăzi săli de cinema pline.
ION BORŞ, regizor, producător: "Momentul pe care îl trăim astăzi, aceasta a fost motivaţia noastră pentru care am mers înainte şi am ajuns la final. Era la un moment dat oboseala... eram atât de obosiţi că nu mai înţelegeam: e zi, e noapte, e ziua 2 sau 32. Dar eram o echipă mare şi ne sprijineam unul de altul."
SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "Investiţia propie a producătorilor a fost considerabilă. Prin asta ei şi-au propus să câştige din rezultatul muncii, nu din proces. Greşeala de bază care a fost făcută până acum, artiştii s-au deprins să câştige din procesul de producţie."
Tot cinematografia a creat noi punţi între Republica Moldova şi România. În vara anului 2022, sub bagheta tinerei regizoare Adriana Vasilcov, mari actori români, precum Carmen Tănase și Maia Morgenstern, au trecut Prutul pentru a apărea în producţia "Omul fără linia vieţii", alături de actori basarabeni. Iar în septembrie, la Chișinău au fost proiectate filme premiate la Cannes, Veneția și San Sebastian, în cadrul celei de-a opta ediții a Zilelor Filmului Românesc.
IONUŢ MAREŞ, critic de film: "Acum apare o generaţie nouă de cineaşti care îşi are propriile poveşti, vrea să discute propriile probleme, vine cu un suflu nou."
ADRIAN DUPU, secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova: "Arta şi cultura sunt cele mai bune instrumente de promovare ale unei ţări, iar instituţia pe care o conduc sprijină financiar acest proiect important."
Două luni mai târziu, cinefilii basarabeni erau martorii unei premiere. Astra Film, unul dintre cele mai importante festivaluri de film non-ficțiune din Europa, ajungea şi la Chişinău. Sub egida Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României, opt documentare de mare valoare au fost prezentate publicului basarabean.
DUMITRU BUDRALA, director fondator, Astra Film Festival: "Au fost cele mai bune filme româneşti, selecţionate de juriu care au fost premiate la Sibiu. Aceste filme ne ajută să înţelegem oamenii, pe ceilalți, ce este diferit de noi."
2022 a fost un an vibrant şi pentru lumea teatrală basarabeană. Autorităţile au oferit, suplimentar, 15 milioane de lei pentru producţiile teatrale şi concertistice. Pe scene nu au urcat doar actori din Republica Moldova ci și de dincolo de Prut, în cadrul Reuniunii Teatrelor Românești. În premieră, la eveniment a fost invitat și teatrul Ivano-Frankivsk din Kiev, în semn de solidaritate cu drama pe care o trăieşte poporul ucrainean.
EMILIAN GALAICU-PĂUN, poet: "Vin, pentru că teatrul înseamnă a trăi la maximă intensitate lucruri pe care le-au trăit autori din sec. XIX, XX şi pentru că este unul dintre semnele normalităţii când teatrele de pe ambele maluri ale Prutului joacă pe scena unui naţional care are 100 de ani."
După doi ani marcați de pandemie, la Chișinău a revenit și Salonul Internaţional de Carte Bookfest. Iubitorii de lectură au putut cumpăra lucrări valoroase la cele mai bune prețuri de pe piață și au participat la numeroase evenimente literare în prezenţa unor autori consacraţi. Schimbări în domeniul culturii au fost înregistrate și la capitolul legislativ, în Republica Moldova fiind lansat programul național ,,Voucher Cultural". Peste 1.000 de tineri, care au împlinit vârsta de 18 ani, au beneficiat de câte 1.000 de lei, bani pe care au putut să-şi cumpere cărţi sau să meargă la film, teatru, muzee ori concerte.
SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "Tinerii deja au primit acest voucher de 1000 de lei, poate cu o mică întârziere … pe de altă parte noi trebuie să dezvoltăm şi oferta culturală."
Și din ruinele Filarmonicii Naționale ,,Serghei Lunchevici" pare să apară un licăr de speranță. La sfârșit de an, autoritățile au lansat concursul internațional de idei arhitecturale pentru reconstruirea clădirii instituției, iar la începutul lunii martie a acestui an urmează să fie anunțat câștigătorul.
SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "Ceea ce ne dorim noi este o bijuterie care ar fi o bijuterie din punct de vedere acustic. Pentru că din păcate în Republica Moldova nu există nicio sală care ar satisfice necesităţile acustice pentru sală de concert. Sunt peste 130 de case de arhitectutură cu experienţă în domeniul construcţiei filarmonicii care şi-a manifestat interesul."
În ruine rămân, însă, zeci de case de cultură din satele Republicii Moldova. Arta, însă, se încăpăţânează să existe, în ciuda condiţiilor grele.
NICOLAE BOICO, reporter TVR MOLDOVA: "E primul concert susținut in Casa de Cultura din Macaresti, de după o pauză de 17 ani. Imaginea insa iti da fiori, deoarece copiii evolueaza în frig și printre ruine. E un greu și dureros să vezi cum se năruie unul dintre cele mai importante edificii de menire socială din localitate."
SERGIU PRODAN, ministrul Culturii: "Noi avem fonduri, noi avem Ministerul Infrastructurii şi Dezvoltării Regional, proiectul Satul European, fondul de dezvoltare locală şi regională, la care APL-urile, fondatori ai caselor de cultură din ţară, trebuie şi pot aplica cu proiecte de renovare."
Săracă în infrastructură, dar bogată în tradiţii şi în oameni talentaţi, Republica Moldova continuă să bucure mapamondul cu artiști de mare valoare. Aşa cum e cazul celor care au participat la Eurovision 2022. Cu un amestec exploziv de elemente naţionale și un mesaj unionist puternic, Zdob și Zdub și Frații Advahov au reușit să obțină locul 7 la concursul muzical european.
În istorie va rămâne și data de 1 decembrie, când cămașa cu altiță, elementul de identitate culturală al Republicii Moldova și al României, a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial UNESCO.
LIDA BOJESCU, meşter popular, Mereni, Anenii Noi: "Aceasta este valoarea noastră. O parte din filmul de prezentare a fost filmat la noi în atelier, am făcut şezătoare atunci. Ştiţi părinţii mei au fost deportaţi, nu am avut aşa că să-mi transmită dragostea de portul nostru, dar cred că… genetic. Tăticul meu avea o vorbă: omul de unde se porneşte acolo ajunge."
DANIELA DANILOVA reporter TVR MOLDOVA: "2022 a fost un an în care finanţarea în domeniul culturii a crescut cu aproximativ o treime faţă de anul precedent. Cu toate acestea, pentru ca artiştii să primească salarii mai mari iar instituţiile de profil să-şi poată desfăşura activitatea, e nevoie ca în 2023 autorităţile să reformeze întregul sistem de finanţare. Pe de altă parte, ministerul de resort îşi propune ca, în acest an, să sprijine turismul cultural în Republica Moldova şi să organizeze mai multe evenimente care să atragă vizitatori din ţară şi din străinătate cât şi nume sonore din lumea artei."
