În timp ce Rusia a invadat militar Ucraina, Republica Moldova se confruntă cu un război hibrid fără precedent orchestrat de Kremlin. Experții consideră că Moscova își propune probabil să investească semnificativ în eforturi de manipulare a viitoarelor alegeri parlamentare ale țării de pe 28 septembrie, încercând să câștige „inimile și mințile” moldovenilor prin atacuri cibernetice extinse și tactici tradiționale, precum cooptarea politicienilor locali care au fost de multă vreme conectați la finanțări rusești ilicite.

Pentru Rusia, mizele la alegerile din septembrie sunt incredibil de ridicate. Dacă pierde competiția politică pentru Moldova, acest lucru ar fi dăunător strategiei sale mai ample. Până la urmă, este de așteptat ca încă un mandat de patru ani al unui guvern pro-european să pună în mișcare aderarea Moldovei la UE până în jurul anului 2030.

Dacă Moldova rămâne pe calea europeană, cu o majoritate complet pro-europeană la putere, acest lucru ar accelera ritmul reformelor care au fost deja inițiate. Dacă viitoarea coaliție de guvernare se dovedește a fi un amestec de grupuri pro-europene și unele mai sceptice, acest lucru ar putea obstrucționa sau chiar sabota progresul. În cel mai rău scenariu, dacă forțele pro-ruse ar ajunge la putere, reformele ar putea fi complet abandonate, Moldova revenind la un regim oligarhic și un guvern de pe orbita intereselor Kremlinului.

Având în vedere acești factori, este probabil ca Rusia să meargă „all-in” – să arunce totul în joc – ca la un joc de poker. Autoritățile de la Chișinău estimează că Moscova este dispusă să investească aproximativ 200 de milioane de euro în ceea ce ar putea fi cea mai amplă campanie electorală desfășurată vreodată în Moldova. Dacă acest lucru se va dovedi adevărat, „investiția” rusă ar putea echivala cu aproximativ de două ori dimensiunea bugetului anual de apărare al Moldovei, de circa 100 de milioane de euro, indicând faptul că diriguitorii de la Kremlin au intenții serioase de a abate Moldova de pe calea sa europeană.

Maia Sandu, principala țintă a atacurilor propagandei ruse

Președinta Maia Sandu se află din nou în centrul atacurilor propagandei ruse datorită popularității sale în rândul moldovenilor. După ce a fos realeasă în funcția de președintă, toamna trecută, fondatoarea și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) rămâne o figură-cheie în promovarea integrării europene a Moldovei. Totuși, Sandu se confruntă cu vulnerabilități pe care Rusia le poate exploata. De exemplu, există frustrări tot mai mari legate de lipsa progreselor înregistrate în reforma justiției sub administrația sa – și au existat doar câteva condamnări ale acelor oligarhi de profil înalt responsabili de jefuirea țării în ultimii ani.

Partidul Acțiuni și Solidaritate s-a străduit, de asemenea, să comunice eficient provocările cu care s-a confruntat Moldova în ultimii ani, inclusiv pandemia de COVID, o criză energetică provocată de Rusia și probleme economice generate de invazia Rusiei în Ucraina. Acești factori au afectat grav economia fragilă a Moldovei, rezultând într-o „creștere a inflației nemaiîntâlnită de peste 20 de ani”, potrivit Indicelui de Transformare Bertelsmann (BTI). Toate acestea au creat un teren fertil pentru narațiuni false și propagandă rusă.

Potrivit unui raport al companiei finlandeze de software și metodologii CheckFirst, Moldova este o țintă principală a Operațiunii „Overload”, o campanie de amploare de Manipulare și Interferență a Informației Străine (FIMI) care promovează narațiuni aliniate agendei politice a Kremlinului. Această operațiune a căpătat tracțiune în Moldova după aprilie 2025 și a vizat-o în mod specific pe Maia Sandu cu o campanie de dezinformare și denigrare bazată pe gen.

Principalele narațiuni împotriva Maiei Sandu se concentrează pe acuzații de corupție și pe legăturile ei cu comunitatea LGBTQ+, menite să provoace o reacție de respingere în rândul segmentelor conservatoare ale societății. În plus, Sandu este prezentată ca o „marionetă” a Occidentului, cu planuri de a unifica Moldova cu România.

Deși aceste tactici nu sunt noi, cercetătorii de la CheckFirst au remarcat că utilizarea inteligenței artificiale pentru a răspândi astfel de mesaje pe rețelele sociale s-a extins semnificativ, ajungând la un public mai larg decât înainte – în special pe TikTok și Telegram –, dar și pe Facebook.

La începutul anului 2025, Moldova avea 2,42 milioane de utilizatori de internet, reprezentând o rată de penetrare a internetului de 80,2 la sută. Dintre acești utilizatori, 1,18 milioane folosesc activ TikTok, care a raportat că reclamele sale au ajuns la 51,1 la sută din toți adulții de 18 ani și peste din Moldova la acel moment. Telegram este, de asemenea, o platformă utilizată pe scară largă în Moldova pentru diseminarea narațiunilor false ale Rusiei și a campaniilor de denigrare împotriva conducerii proeuropene. Asociați ai oligarhului fugar Ilan Șor coordonează adesea aceste campanii, potrivit unei analize recente realizate de Laboratorul de Cercetare Criminalistică Digitală (DFRLab) al Atlantic Council.

Comparativ cu anii precedenți, instituțiile statului au arătat o reziliență mai mare în gestionarea acestor tactici agresive ale actorilor rău intenționați. Cu toate acestea, ele rămân insuficient echipate pentru a contracara metodele sofisticate pe care Rusia le folosește pe rețelele sociale, inclusiv stimulentele financiare pentru influenceri, așa cum s-a văzut în timpul alegerilor prezidențiale din România vecină.

„A cincea coloană” la turație maximă

Pe frontul politic, Moscova urmărește să-și consolideze forțele în câteva blocuri politice care vor atrage voturi de la stânga, centru-stânga și de la alegătorii indeciși. În primul rând, Kremlinul se concentrează pe Blocul Electoral Patriotic, condus de fostul președinte pro-rus Igor Dodon. Recent, două partide mai mici – „Inima Moldovei” și „Viitorul Moldovei” – s-au alăturat acestui bloc, fiecare situându-se în sondaje în jurul a 2-3% din opțiunile de vot. Obiectivul Moscovei este să se asigure că niciun vot de pe stânga nu se irosește pe aceste partide mai mici, care au șanse reduse să depășească pragul electoral de 5%.

În centru se află Blocul Alternativa, condus de facto de primarul Chișinăului, Ion Ceban. Acesta s-a aliniat istoric forțelor pro-ruse, dar a încercat recent să se repoziționeze drept pro-european. Totuși, după cum a arătat o recentă interdicție de călătorie impusă de România – care îl împiedică pe Ceban să intre în spațiul Schengen –, această schimbare aparentă s-ar putea dovedi în cele din urmă o fațadă. Conducerea Blocului Alternativa îi include, de asemenea, pe indivizi cu legături anterioare cu partide pro-ruse și grupuri oligarhice, precum Mark Tkaciuk, fost consilier al președintelui comunist Vladimir Voronin; Alexandr Stoianoglo, fost procuror general demis din cauza unor acuzații de corupție gravă și relații cu controversatul om de afaceri Veaceslav Platon; și fostul prim-ministru Ion Chicu, care a avut sprijinul Partidului Socialiștilor, sub conducerea lui Igor Dodon.

În cele din urmă, Moscova susține și Blocul Pobeda, condus în prezent de oligarhul fugar Ilan Șor, care a fost condamnat la 15 ani de închisoare în Moldova în 2023. Comisia Electorală Centrală a descalificat recent Blocul Pobeda din alegeri în urma declarației lui Șor de la ultimul congres al blocului, desfășurat la Moscova pe 6 iulie, unde și-a anunțat campania pentru unirea Moldovei cu Federația Rusă. Rămâne neclar cum vor fi distribuite voturile din rețeaua politică a lui Șor – finanțată cu bani de la Kremlin și estimată la aproximativ 8 la sută din totalul voturilor – după eliminarea blocului din cursă. Totuși, analiștii politici estimează că aceste voturi vor fi împărțite între Blocul Socialiștilor și Comuniștilor și Alternativa.

Kiev și București: mize de securitate maxime

Viitoarele alegeri parlamentare din Moldova vor atrage, se așteaptă, o atenție deosebită atât din partea Kievului, cât și a Bucureștiului, țările sale vecine. Pentru Ucraina, este crucial ca la Chișinău să rămână la putere un guvern cu adevărat pro-european. Apariția forțelor pro-ruse ar putea reprezenta o amenințare semnificativă, ceea ce ar putea duce la „belarusificarea” Moldovei și la folosirea sa ca bază pentru atacuri împotriva Ucrainei, inclusiv prin regiunea separatistă Transnistria, controlată de facto de Moscova.

O Moldovă pro-rusă și ostilă ar putea permite Rusiei să avanseze către regiunea Odesa din două direcții, tăind efectiv accesul Ucrainei la mare – un scenariu care ar fi inacceptabil pentru Kiev. România are, de asemenea, un interes direct în Moldova, deoarece peste 800.000 dintre cetățenii săi – aproximativ 30 la sută din populația totală a Moldovei, de 2,6 milioane – locuiesc acolo.

În calitate de țară de frontieră a NATO și a UE, România s-ar confrunta cu provocări de securitate sporite și incertitudine de-a lungul frontierelor euroatlantice dacă un regim pro-rus s-ar instala la Chișinău. Acești factori contribuie la transformarea Moldovei într-un punct de interes maxim în această toamnă, unde competiția electorală va avea, de asemenea, implicații geopolitice semnificative între Est și Vest.

Rezultatul va modela viitorul țării pentru anii care vin. Se așteaptă ca toate părțile implicate să mobilizeze resurse considerabile în această luptă. Cu toate acestea, decizia finală privind viitorul Moldovei va rămâne exclusiv în mâinile cetățenilor săi.

Madalin Necșuțu este jurnalist politic și de investigație. Lucrează ca redactor/corespondent pentru Balkan Insight și este moderatorul talk-show-ului zilnic „Punctul pe Azi”, difuzat de TVR Moldova. Colaborează cu publicații internaționale precum Euronews, The Washington Post, IWPR, N-Ost sau Veridica. În ultimii ani, a colaborat îndeaproape și cu instituții media din România și din alte țări europene pentru a demonta știrile false, dezinformarea și propaganda.