Cetăţenii din regiunea separatistă transnistreană sunt captivii unui regim care nu respectă drepturile omului. Iar situaţia s-a agravat pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Cât despre autorităţile de la Chişinău, acestea nu se prea implică pentru a-şi apară cetăţenii. Sunt câteva dintre concluziile Asociației Promo-LEX privind respectarea drepturilor omului în anul 2022. În replică, reprezentanţii Biroului Politici pentru Reintegrare declară că îşi recunosc o parte din vină.
Activiştii din regiunea separatistă transnitreană, care luptă pentru dreptul la libera exprimare, ajung ţinta persecuţiilor. Iar mulţi dintre cei care au criticat invazia Rusiei în Ucraina au ajuns la închisoare, unde stau în condiţii inumane. Este şi cazul unui bărbat, care l-a luat la rost pe un şofer care şi-a lipit pe maşină litera Z, simbolul invaziei ruse. Un alt caz cunoscut este cel al lui Victor Pleșcanov, condamnat la trei ani de închisoare pentru arborarea drapelului Ucrainei la balconul apartamentului său.
PAVEL CAZACU, avocat, Asociaţia Promo-LEX: "Situaţia lui s-a înrăutăţit considerabil, a fost transferat la sfâşitul lunii noiembrie în izolator disciplinar pentru că ar fi refuzat o muncă obligatorie în detenţie. Au fost anumite alegaţii de o tentativă de suicide, am încercat să documentăm această situaţie."
VADIM VIERU, avocat, Asociaţia Promo-LEX: "Accesul apărăturilor, diferitor categorii de specialişti este restricţionat. Se continua să existe abuzuri, reţineri ilegale, neacordare de asistenţă medicală, maltratare în regiunea transnistreană."
Dezinformarea și propaganda sunt armele folosite de regimul de la Tiraspol pentru a prezenta probleme false ce ţin de respectarea drepturile omului în regiunea separatistă. Într-o recentă intervenţie la sesiunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, aşa-numitul reprezentat al regiunii transnistrene la Moscova a acuzat în repetate rânduri autorităţile de la Chişinău de încălcarea drepturilor locuitorilor regiunii. Ministerul de Externe și Integrării Europene din Republica Moldova nu a reacţionat la aceste declaraţii.
VADIM VIERU, avocat, Asociaţia Promo-LEX: "Este mai mult un comportament reactiv, care deja se întâmplă şi elemental preventive practiv lipseşte. Guvernul Republicii Moldova nu face nimic pentru a preveni. Mai sunt şi subiecte de drepturile omului la care Curtea Europeană s-a expus şi administraţia de la Tiraspol periodic le scoate în vizor atunci când doreşti să mai obţină ceva de la guvern. Republica Moldova este un finanţator al acestor abuzuri."
Contactaţi de TVR MOLDOVA, reprezentaţii Biroului Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului de la Chişinău recunosc faptul că autorităţile constituţionale nu reusesc de fiecare dată să găsească soluţii potrivite pentru aceste probleme.
MARIANA SARÎ, serviciul de presă, Biroul Politici pentru Reintegrare: "Recunoaștem că pe dimensiunea apărării drepturilor omului în regiunea transnistreană există întotdeauna multe probleme și că autoritățile statului nu sunt uneori capabile să găsească repede soluțiile potrivite pentru ele. Desigur, întotdeauna este loc de mai bine și societatea civilă este în drept să ceară statului o sporire a atenției și eforturilor în vederea îmbunătățirii situației în dosarul respectiv. "
Avocaţii Promo Lex le cer autorităților să adopte un plan de protecție a victimelor regimului de la Tiraspol. De la începutul anului şi până în 1 decembrie, CtEDO a pronunțat 51 de hotărâri în cauze care vizează violarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Majoritatea reclamanţilor nu au avut parte de procese echitabile.
