Curtea Supremă de Justiție a respins, pe 27 martie, cererea de chemare în judecată a fostei guvernatoare a regiunii găgăuze, Irina Vlah, împotriva Comisiei Electorale Centrale. Instituția refuzase să înregistreze grupul de inițiativă privind pentru organizarea unui referendum republican privind recunoașterea internațională a neutralității Republicii Moldova, o inițiativă susținută de actorii pro-Kremlin din Republica Moldova.
La 21 februarie 2025, Irina Vlah a acționat în judecată Comisia Electorală Centrală pentru că aceasta a refuzat să înregistreze grupul de inițiativă pentru organizarea referendumului republican consultativ având întrebarea: „Sunteți de acord ca Republica Moldova să obțină recunoașterea internațională a neutralității sale pentru a primi garanții de neimplicare în conflicte armate și de neaderare la alianțe militare?” și să inițieze procedura de organizare a referendumului republican consultativ conform legii.
Comisia Electorală Centrală a invocat ambiguitatea şi caracterul contradictoriu al întrebării; erori în documentele depuse; neconformități în lista participanților, nume incorecte, date de naştere greşite, semnături duble, date incomplete, buletine expirate etc.
În demersul său, Irina Vlah susține că neutralitatea permanentă, pentru a fi efectivă şi a produce efecte juridice şi politice, necesită recunoașterea din partea comunității internaționale, în special a marilor puteri şi a organizațiilor internaționale relevante. Fără această recunoaștere, a subliniat ea, neutralitatea rămâne o declarație unilaterală, lipsită de forță şi credibilitate pe plan extern, expunând statul la riscuri şi incertitudini în plan internațional.
În realitate, fosta guvernatoare a regiunii găgăuze este o promotoare a dezinformărilor pro-Kremlin. Neutralitatea versus aderarea la NATO sunt două soluții care au concurat în preferințele moldovenilor drept opțiuni pentru asigurarea securității Republicii Moldova.
Demersul Irinei Vlah comportă două dezinformări pro-Kremlin: prima despre neutralitatea Republicii Moldova și cel de-al doilea despre pretinsa înarmare a Republicii Moldova.
În 2023, generalul Victor Gaiciuc, un apropiat al președintelui pro-rus Igor Dodon, președinte al Uniunii Ofițerilor din Republica Moldova, spunea reporterilor TV8 că „neutralitatea permanentă” este o condiție pentru a face din Moldova o „oază de bunăstare”.
În opinia sa, o asemenea neutralitate trebuie recunoscută la nivel internațional printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite, inclusiv de SUA, UE, Marea Britanie și, evident, Rusia.
În iulie 2024, Irina Vlah a cerut lui Mark Rutte, secretar general al NATO, emiterea unei declarații oficiale de recunoaștere a neutralității Republicii Moldova. Alianța Nord-Atlantică a fost una dintre țintele predilecte ale propagandei ruse. Odată cu invadarea Ucrainei, Kremlinul și-a intensificat eforturile pentru demonizarea NATO, venind cu narațiuni croite pe realitățile social-politice ale Republicii Moldova.
Neutralitatea recunoscută la nivel internațional a fost conform documentelor Departamentului de Stat al SUA, publicate de Wikileaks, condiția impusă de ani buni de președintele Rusiei Vladimir Putin omologilor săi moldoveni în schimbul retragerii trupelor rusești care staționează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.
Narațiunea cu privire la înarmarea excesivă a Republicii Moldova este o altă dezinformare pro-Kremlin propagată intens de către Irina Vlah.
Neutralitatea ca soluție a garantării securității sau garanțiile internaționale nu au protejat Ucraina de invazia militară a Rusiei din 24 februarie 2022.
