Fostul campion mondial la şah Garry Kasparov dă exemplu România, despre care spune că „este ultima societate deschisă care a obținut o victorie pentru liberalism și libertate”, referindu-se la victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, scrie TVR Info.
Afirmația a fost făcută într-un editorial publicat marți în The Next Move:
„Americanii sunt obișnuiți să fie un exemplu pentru restul lumii. Declarația de Independență și Constituția SUA au oferit un model imitat de nenumărate ori. Dar… ei bine, nu e nevoie să vă spun eu ce se întâmplă la Casa Albă — americanii ar avea de câștigat dacă ar învăța de la alții cum să lupte pentru democrația lor și, cel mai important, cum să câștige.
România nu ar fi, poate, primul loc unde cineva din SUA s-ar uita pentru o lecție despre democrație. Dar este, de fapt, cea mai recentă societate deschisă care a obținut o victorie pentru liberalism și libertate. Chiar ieri, Nicușor Dan a fost învestit ca președinte al acestei națiuni est-europene, după o luptă strânsă împotriva lui George Simion, un eurosceptic populist ultranaționalist. Simion a promovat fantezii revanșarde, ură împotriva minorităților etnice, teorii ale conspirației antivaccin și o profundă admirație față de Donald Trump. Un discurs tipic pentru extrema dreaptă europeană.
Însă Dan, primarul independent al Bucureștiului, nu doar că a dus o campanie eficientă împotriva acestui adversar radical, dar a și contestat establishmentul politic tradițional reprezentat de Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL).
Încă din 2020, Dan a intrat în lupta politică, câștigând împotriva unui primar PSD al Capitalei. Și-a făcut un nume ca un luptător anticorupție care acționează din interiorul sistemului politic românesc. Această abordare avea să dea roade, reușind să atragă de partea sa atât liberalii convinși, cât și scepticii anti-sistem.
Coaliția PSD-PNL nu reprezenta o amenințare pentru democrația României la fel de serioasă ca Simion, dar lipsa lor de energie și de atractivitate l-a făcut pe acesta o alternativă viabilă. Românii au petrecut 25 din cei 35 de ani de după căderea comunismului sub președinți proveniți din PSD, PNL sau din partidele lor precursoare. Sondajele de opinie arată că românii sunt în general pro-europeni, dar sunt și profund dezamăgiți de vechea clasă politică.
Simion a căpătat și mai mult avânt după ce Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie, în care un alt candidat de extremă dreapta, Călin Georgescu, ieșise în față cu ajutorul clar al Kremlinului. Curtea a luat decizia corectă, având în vedere dovezile privind interferența masivă a Rusiei în campania lui Georgescu. Dar nu s-a putut evita impactul negativ al acestei decizii asupra alegătorilor sceptici din România.
Tocmai m-am întors dintr-o vizită în România, într-o Americă unde democrații și susținătorii lor sunt în plin conflict despre cum să meargă mai departe după înfrângerea electorală de anul trecut. Uitați-vă la alegerile primare pentru guvernator în California. În această cursă, oficiali din administrația precedentă, precum fostul Secretar al Sănătății Xavier Becerra și vicepreședinta Kamala Harris, sunt criticați pentru implicarea lor în acoperirea declinului președintelui Biden. Asta oglindește și schimburile aprinse din comentariile la cele două editoriale pe care le-am publicat săptămâna trecută despre acest subiect. Alegerile primare din California ar putea fi un preview pentru un referendum mai larg asupra conducerii actuale a Partidului Democrat.
Lecția din România pentru forțele pro-democrație din SUA este că oricine vrea să-l înfrunte pe Trump și pe complicii săi trebuie să aibă curajul de a rupe legătura cu un status quo nepopular. Asemenea lui Trump în America, nu pentru că Simion ar fi fost iubit de mase, ci pentru că opoziția sa tradițională era profund disprețuită. De aceea, un outsider a fost esențial pentru a-l învinge pe Simion și platforma sa toxică.
Americanii au o tradiție democratică îndelungată. Dar pentru o țară ca România, lupta — și mă refer la o luptă reală, violentă — pentru democrație este încă proaspătă în memorie. Nicușor Dan avea 20 de ani în 1989 când dictatorul Nicolae Ceaușescu și-a trimis forțele de securitate să tragă în civili. Acel moment a declanșat o confruntare scurtă, dar sângeroasă, încheiată cu execuția brutală a lui Ceaușescu și a soției sale.
Pentru mulți români, acestea sunt amintiri politice formative. Asta înseamnă că libertatea este o responsabilitate profundă pentru alegătorii români. Alternativa nu e o teorie — e o realitate trăită. Ar trebui să respectăm seriozitatea cu care tratează ei datoria democratică. În urma victoriei lui Nicușor Dan, americanii — și oamenii liberi de pretutindeni — ar trebui să învețe din exemplul românesc că pro-democrație și anti-sistem pot merge mână în mână”.