Accesarea fondurilor europene, alinierea la standardele blocului comunitar şi libera circulație a mărfurilor au fost printre subiectele discutate de un grup de antreprenori din Republica Moldova cu oficiali de la Bruxelles, la invitaţia comisarului pentru Extindere al UE, Marta Kos. Aceasta a reamintit interesul comunităţii europene pentru stimularea investițiilor în Republica Moldova, prin intermediul Planului de Creștere Economică.
Vizita de studiu a celor 40 de antreprenori, preponderent din nordul Republicii Moldova şi regiunea autonomă găgăuză, a scos în evidenţă provocările cu care se confruntă mediul de afaceri, dar şi instrumentele și mecanismele europene de finanțare. Vladimir Kara, directorul Asociaţiei Oamenilor de Afaceri "NEXT", din autonomia găgăuză, a subliniat că investiţiile europene au sporit considerabil, de-a lungul anilor, cifra de afaceri a membrilor acestei asociaţii.
VLADIMIR KARA director, Asociația Oamenilor de Afaceri "NEXT", UTA Găgăuzia: Suntem 13 reprezentanți din Autonomia Găgăuză, e o delegaţie mare. Scopul este că antreprenorii noştri să vadă şi să înţeleagă din prima sursă, să adreseze întrebări, să transmită şi altor antreprenori din regiune despre oportunităţile care sunt în ţara noastră.
Vitalie Civirijic este din oraşul Taraclia, Comrat, iar în 2019 produce dulciuri naturale. Beneficiar al mai multor granturi europene, afacerea lui numără acum 25 de angajaţi. El speră să acceseze în continuare finanţări pentru a-şi creşte producţia şi, ulterior, să se orienteze către export.
VITALIE CIVIRJIC, antreprenor, UTA Găgăuzia: Cred că primul (n.r.: obiectiv) va fi accesul pe piaţa Uniunii Europene, să mărim vânzările noastre. Bineîneţeles, am beneficiat de granturi, este un instrument bun pentru început pentru că investiţiile în domeniul de producere sunt mari.
La rândul său, Mihaela Costaş, manager al unei fabrici de mobilă din oraşul Bălţi, spune că datorită investiţiilor europene au reuşit să îşi dezvolte afacerea. În prezent, exportă în România, Germania, Olanda şi Marea Britanie. Antreprenorii au vorbit cu oficialii europeni şi despre provocările cu care se confruntă, dar şi despre facilitarea conexiunilor comerciale și de transport.
MIHAELA COSTAŞ manager, fabrică de mobilă, Bălţi: Apreciez discuţia pe care am avut-o şi susţinerea pe care ne-o oferă Uniunea Europeană şi cred cu tărie că noi, moldovenii, fiind un popor foarte muncitor, vom putea păstra tradiţiile iar munca noastră va fi apreciată la nivel european pentru că noi putem oferi o calitate foarte bună.
Întrevederea antreprenorilor moldoveni la Bruxelles are loc după ce comisarul european pentru Extindere, Marta Kos, i-a vizitat pe mulţi dintre ei în Republica Moldova. Oficialul i-a incurajat să acceseze în continuare granturi europene şi să îşi alinieze afacerile la standardele europene necesare pentru a se apropia cât mai curând de integrarea ţării la blocul comunitar.
MARTA KOS, comisar european pentru Extindere: Procesul de aderare nu ţine doar de Guvern sau Parlament, ci de întreaga societate şi, bineînţeles, comunitatea de afaceri, antreprenorii sunt foarte importanţi. De ce? Pentru că ei susţin economia şi dacă ei prosperă, propesperă şi ţara. De asemenea, am vrut să aflu ce părere au, ce gândesc, pentru că acest lucru este foarte important.
Un accent aparte s-a pus pe interesul pentru stimularea investițiilor în Republica Moldova, prin intermediul Planului de creștere economică oferit de Uniunea Europeană. Inițiativa, care ar include investiții de peste 10 miliioane de euro, vizează crearea unui portofoliu de investiții private transformatoare în Republica Moldova, care ar putea beneficia de sprijinul Comisiei Europene și al instituțiilor financiare partenere.
DANIELA MORARI şef, Misiunea Republicii Moldova pe lângă UE: Acest Apel a fost lansat special pentru a valorifica şi potenţialul investiţiilor din sectorul privat din partea statelor membre ale Uniunii Europene sau la nivel european, fiindcă Planul de Creştere are componenta UE, adică vin bani din partea instiţuţiilor, sunt anumite componente pe care trebuie să le facem noi, adică partea Republicii Moldova, dar credem că este un potenţial de a valorifica şi resurse din partea sectorului privat.
În timpul vizitei de studiu, antreprenorii basarabeni s-au mai întâlnit cu Gert Jan Koopman, director general al Direcției pentru Vecinătate și Extindere, Siegfried Mureșan, președintele Delegației Parlamentului European pentru relația cu Republica Moldova, şi cu vicepremierul pentru Integrare Europeană de la Chişinău, Cristina Gherasimov.
REPORTER: CARINA MULLER
Imagine: Vadim Verbnîi
