Pe 24 februarie 2022, preşedintele rus, Vladimir Putin a anunțat declanșarea unei așa-zise operațiuni militare speciale, invocând denazificarea și demilitarizarea Ucrainei pentru pretinsa apărare a vorbitorilor de rusă. El sustinea că nu are de gând să ocupe teritorii ucrainene. La scurt timp, capitala Kiev a fost lovită de un atac masiv cu rachete, devenind principala ţintă a armatei ruse.

Atacurile erau din est și sud şi din nord de pe teritoriul Belarusului. În replică, preşedintele Ucrainei Volodymyr Zelenski, a proclamat rezistența militară și a cerut sprijinul urgent al aliaților occidentali. Deși Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat rapid invazia și au anunțat sancțiuni economice fără precedent, ajutorul militar a venit inițial prudent și treptat.

Astfel, în primele săptămâni, armata ucraineană a rezistat în mare parte singură și a reușit să respingă ofensiva asupra Kievului, forțând retragerea trupelor ruse din nordul țării. Acest eșec militar al Moscovei a deschis o scurtă fereastră diplomatică, concretizată în negocierile de la Istanbul, care nu au dus însă la un armistițiu. În paralel, Kremlinul și-a reorientat strategia și și-a concentrat forțele în sudul și estul Ucrainei, transformând conflictul într-un război de uzură în Donbas. In parallel, armata rusa a continuat sa atace cu rachete si drone infrastructura civila a Ucrainei facand permanent victime in randul populatiei.

Aceste atacuri au determinat cateva milioane de femei si copii sa se refugieze in statele europene, inclusiv in Republica Moldova.

În iunie 2022, mai mulți lideri europeni au încercat să încurajeze reluarea negocierilor de pace, dar Zelenskyy le-a prezentat dovezi ale crimelor comise de trupele ruse la Bucha și Irpin, iar demersul a eșuat. Pe acest fundal, Kievul și-a asumat deschis obiectivul recuceririi integrale a teritoriului ocupat.

În toamna anului 2022, contraofensivele ucrainene au eliberat aproape întreaga regiune Harkov și malul vestic al Hersonului, modificând temporar echilibrul de forțe. Răspunsul politic al Moscovei a fost declararea anexării regiunilor Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson, însoțită de anunțarea unei mobilizări parțiale. La începutul lui 2023, încurajat de succesele anterioare, Kievul a mizat pe un sprijin occidental rapid și consistent pentru a continua ofensiva. Însă livrările de armament greu au întârziat, iar când Ucraina a lansat contraofensiva din iunie 2023, aceasta s-a lovit de linii defensive rusești puternic fortificate în lunile precedente. Eșecul obținerii unor câștiguri strategice majore a dus la stabilizarea frontului și la intrarea conflictului într-o nouă fază de uzură. Cele mai recente negocieri nu au produs un rezultat concret, deoarece Rusia insistă asupra controlului Donbasului, în timp ce Ucraina ar accepta cel mult înghețarea conflictului pe actuala linie a frontului în schimbul unor garanții ferme de securitate, lăsând astfel perspectiva unei păci durabile încă incertă.

VOLODIMIR ZELENSKI, preşedintele Ucrainei: După patru ani de la declanșarea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, pe 24 februarie 2026, Parlamentul European a adoptat, în cadrul unei sesiuni plenare extraordinare, o rezoluție prin care condamnă ferm agresiunea Federației Ruse și reafirmă sprijinul pentru Kiev. Eurodeputaţii au adoptat documentul cu o majoritate covârşitoare. Rezoluţia afirmă responsabilitatea deplină a Rusiei pentru agresiune și pentru crimele comise, solicită menținerea și extinderea sancțiunilor și susține continuarea sprijinului pentru Kiev, inclusiv în plan militar și al securității.

ROBERTA METSOLA președintele Parlamentului European: Dragi colegi, nu am dezamăgit Ucraina. Pentru că știm că atunci când suntem uniți, Ucraina și Europa sunt puternice. Acțiunile noastre nu se bazează exclusiv pe altruism, ci acționăm pentru că știm ce este în joc pentru noi toți și sunt mândră de ceea ce am realizat împreună.

Și conducerea Republicii Moldova a transmis mesaje de susţinere pentru Ucraina. Preşedintele Maia Sandu a condamnat, într-un mesaj video, atrocităţile comise de Kremlin. Iar premierul Alexandru Munteanu a transmis un mesaj de susţinere poporului ucrainean, greu încercat de război.

ALEXANDRU MUNTEANU prim-ministrul Republicii Moldova: Tactica perfidă aleasă de ruşi de a îngenunchea Ucraina a fost bombardarea infrastructurii energetice. În plină iarnă, la temperaturi de minus 15 grade, Moscova a lansat drone asupra centralelor termice şi nodurilor energetice ale Ucrainei, pentru a lăsa oamenii în frig, fără lumină şi căldură. Svetlana Smaglo s-a refugiat in urma cu doi ani la Chişinău. Regiunea unde a locuit este sub dominaţia frigului adus de ruşi prin bombardarea reţelelor electrice şi de termoficare. Svetlana discută zilnic cu rudele sale rămase acolo şi îi povestesc despre calvarul în care trăiesc.

SVETLANA SMAGLO refugiată din Ucraina: Pe malul stâng , inclusiv Predniprovsk, raionul Samarsk, astăzi, oamenii au rămas fără căldură. Au distrus termocentrala Predniprovsk. Acolo unde e apartamentul meu, lumină ne dau câte patru ore pe zi. Copiilor şi maturilor le este interzis să urce cu ascensorul. Unele magazine nu mai lucrează pentru că generatoarele nu întotdeauna rezistă.

Svetlana a decis să plece din Ucraina pentru a-şi proteja copiii care riscau să se îmbolnăvească în buncărele unde se adăposteau de bombele ruşilor.

SVETLANA SMAGLO refugiată din Ucraina: Oamenii se îmbracă în câteva rânduri de haine, acoperă geamurile cu folii de plastic. Cei cărora le-au fost stricate geamurile, situaţia e şi mai dificilă. Când e alarmă, trebuie să reuşeşti să ajungi în subteranul metroului, cu doi copii mici, de 6 şi 8 ani. Şi trebuie să mai iei şi o plapumă, apă, documentele şi asta este foarte dificil când copiii nu înţeleg, vor să doarmă. 

Mii de apartamente din întreaga Ucraină au geamurile acoperite cu plăci din PAL, după ce dronele ruseşti le-au spart geamurile. Oamenii au renunţat să le înlocuiască şi au decis să le acopere definitiv, pentru a păstra căldura în locuinţe.

Unii ucraineni îşi strigă disperarea pe reţelele sociale, în speranţa că vor fi auziţi şi ajutaţi de cât mai mulţi.

În cei patru ani de război, zeci de mii de ucraineni au ajuns în Republica Moldova. Unii au stat o perioadă scurtă, alţii s-au stabilit aici. Dincolo de statistici, sunt însă destine frânte. Mame care și-au luat copiii și au fugit din calea bombardamentelor, lăsând în urmă rude, case sau locuri de muncă. Astăzi, mulți dintre ei încearcă să-şi reface viaţă aici, în Republica Modova. Muncesc, își trimit copiii la școală și încă mai speră ca vor reveni acasă.

La Gimnaziul "Taras Șevcenko" din Chișinău învață cei mai mulți copii refugiați din Ucraina. Aici şi-au găsit un loc de muncă şi 14 profesori ucraineni, printre ei şi Alexandra Bolgova. Este de trei ani în Republica Moldova. Profesoară de clasele primare, cu o experienţă de 45 de ani, ea îşi continuă activitatea didactică. A fugit de război împreună cu cei trei copii şi nepoţi. La Zaporojie i-a rămas o fiică în vârstă de 26 de ani, care este medic şi nu are dreptul să părăsească ţara.

ALEXANDRA BOLGOVA, refugiată: Şi astăzi copiii învaţă în Zaporojie. Au fost deschise 12 şcoli în subteran, unerori sunt şi 47 de sirene într-o singură zi. Fiica mai mică este medic în prima linie şi lucrează la spitalul regional. E medic imagist. Am nopţi albe, deoarece lucrează în ture şi sunt doar 5 km până la linia de front. 

Mai activează în alte două clinici. Îmi spune că tot timpul şi-l petrece la muncă. Asta nu e viaţă... sunt ca nişte roboţi. 

Pentru sute de copii refugiați din Ucraina, Gimnaziul "Taras Șevcenko" a devenit mai mult decât o instituție de învățământ, e locul unde uită de război şi de frică. Din cei peste 400 de elevi înscrişi, 340 sunt din Ucraina. Au fost create clase cu predare în limba ucraineană, iar lecțiile sunt susținute de profesori ucraineni. Aici, copiii studiază şi în limba română.

ALEXANDRA BOLGOVA, refugiată: Cei din Herson sunt mai emotivi şi vulnerabili. Au văzut invazia. Cei din Odesa şi Nikolaev sunt mai calmi. Mulţumesc pentru susţinere, înţelegere şi pentru aceste condiţii minunate în care lucrăm. 

Republica Moldova a devenit o casă mai sigură şi pentru mai mulţi locuitori ai oraşului Odesa.

MARIA CIUVAHA, refugiată: Pe la ora şapte dimineaţa se auzeau împuşcături, rachete, drone, explozii. Aici e linişte. Copilul a început să doarmă. Să stăm în subsol şi dimineaţa să mergem la şcoală nu era o opţiune, aşa că am decis, acum un an, să venim aici, în R. Moldova. Am înscris copilul la şcoală şi când au aflat că am studii psihologice mi-au propus să lucrez cu copiii cu necesităţi speciale. 

VICTORIA ŞUTÎLA refugiată: Sunt de şase luni în Republica Moldova. Am venit din Odesa. Sunt alături de copilul meu, aici învaţă în clasa întâi. M-am bucurat că am putut să mă angajez. În Ucraina, acasă, nu avem electricitate, căldură, e o situaţie dificilă în oraş. 

Numărul elevilor ucraineni înscrişi la Gimnaziul "Taras Şevcenco" din Chişinău creşte de la un an la altul. 

INA SCHENDRA, director Gimnaziul "Taras Şevcenco": Numărul acestora este în creştere fiindcă săptămânal se fac astfel de înmatriculări. 2-3 la cererea părinților. Mai recent, avem mulţi din Odesa, regiunea Nicolaev, la fel Mariupol, Kiev, chiar în ultima perioadă din Kiev, mulţi părinţi avem. Sunt copii care 4-5 ani nu au frecventat şcoala pentru că a fost Covid, apoi a început războiul şi sunt mulţi copii care momentan clasa 4-5 şi ei pentru prima oară se află într-o instituţie şi le este dificil. Au fost pe învăţământ online. 

Inspectoratul General pentru Migraţie a modificat mecanismul de acordare a protecţiei temporare pentru o mai bună evidenţă a numărului de refugiaţi.

CORNEL TRIBOI, şef adjunct interimar IGM: Guvernul R. Moldova s-a aliniat deciziei UE privind prelungirea protecţiei temporare până la data de 1 martie 2027. Fiind modificată şi mecanismul de acordare a protecţiei temporare prin includerea modulului de solicitare a prelungirii protecţiei temporare. Până la moment Inspectoratul General pentru Migraţie a eliberat peste 89 de mii de documente pentru beneficiari de protecţie temporară. 

Potrivit Agenţiei Servicii Publice, în cei patru ani de invazie a Rusiei în Ucraina, peste 9300 de cetățeni ucraineni au depus cereri pentru a putea obţine cetăţenia Republicii Moldova. Au fost aprobate peste 6200 de solicitări, iar 336 au fost respinse.

O nouă rundă de negocieri trilaterale pentru pace s-a încheiat joi la Geneva cu progrese minore. Părţile au convenit un nou schimb de prizonieri, iar in plan politic, au discutat despre un sistem de monitorizare a păcii care ar intra în vigoare odată cu încetarea focului. Preşedintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia nu arată o pregătire reală pentru pace și continuă să se pregătească pentru acțiuni militare suplimentare.

Volodimir Zelenski a anunţat o nouă rundă de negocieri trilaterale între Ucraina, Statele Unite și Rusia, la începutul lunii martie în Emiratele Arabe Unite. Aceasta ar urma să aibă loc, cel mai probabil în Abu Dhabi. Trilaterala este menită să pună bazele unor garanții reale de securitate dar și să lămurească problema teritoriilor, o dificultate majoră în obţinerea unui acord de pace.