La aproape trei luni de la izbucnirea războiului dintre Israel şi gruparea islamistă Hamas, pericolul extinderii conflictului în Orientul Mijlociu rămâne una dintre principalele îngrijorări ale comunităţii internaţionale. În încercarea de a preveni escaladarea tensiunilor, secretarul american de stat Antony Blinken, a început azi un nou turneu în regiune. E a patra sa vizită în Orientul Mijlociu de la declanşarea conflictului, în 7 octombrie anul trecut, când Hamas a atacat teritoriul Israelului. Acesta din urmă a ripostat cu o ofensivă militară în Fâşia Gaza, care continuă până în prezent. Urmăriţi un rezumat al principalelor etape ale conflictului şi consecinţelor acestuia.
Conflictul militar între Israel și gruparea islamistă Hamas din Fâșia Gaza a izbucnit pe 7 octombrie anul trecut. În dimineața acelei zile, comandantul militar al Hamas Mohammad Deif a anunţat că operațiunea avea scopul de a opri ceea ce a numit crimele ocupaţiei israeliene. Astfel, grupurile armate palestiniene conduse de Hamas au lansat 5 mii de rachete asupra Israelului.
În același timp, peste 2.500 de militanți ai mișcării palestiniene au pătruns pe uscat, pe mare și pe calea aerului în localitățile vestice ale Israelului. Potrivit informațiilor oficiale, Hamas a ucis în acea zi aproximativ 1.200 de israelieni, luând și peste 240 de ostatici.
Pe lângă masacrul civililor israelieni, s-au înregistrat numeroase cazuri de violență sexuală împotriva femeilor și fetelor israeliene, precum și împotriva bărbaților. Atacul a fost numit de mai mulți lideri occidentali, inclusiv de președintele american Joe Biden, drept cea mai mare crimă împotriva evreilor de la Holocaustul organizat de regimul nazist al lui Hitler.
JOE BIDEN președintele SUA: „Când am vorbit cu prim-ministrul Netanyahu în această dimineață, i-am spus că Statele Unite sunt alături de poporul Israel în fața acestor atacuri teroriste. Israelul are dreptul să se apere și să-şi apere poporul. Punct. Nu există niciodată justificare pentru atacurile teroriste”.
Țările occidentale au condamnat atacurile Hamas asupra Israelului și au acuzat gruparea islamistă de acțiuni teroriste.
Ceea ce nu au făcut însă țările arabe, care au dat în schimb vina pe Israel pentru ocuparea teritoriilor palestiniene. Nu au condamnat masacrele Hamas nici China, iar Turcia și Rusia, au luat în genere apărarea acestei grupări care în occident e declarată mișcare teroristă.
Aceste poziții controversate s-au accentuat mai ales după ce guvernul israelian a reacționat la masacrele Hamas cu o invazie militară terestră în Fâșia Gaza și cu atacuri aeriene zilnice asupra locațiilor Hamas având obiectivul de a distruge complet gruparea islamistă. În condițiile în care locațiile Hamas se află în zone rezidențiale, loviturile cu rachete lansate de Israel fac victime în rândul civililor palestinieni.
Mai mult, criza umanitară din enclavă se adâncește și multe țări cer tot mai insistent Israelului să înceteze atacurile. Chiar şi în interiorul Uniunii Europene persistă opinii contradictorii faţă de operaţiunea militară a Israelului împotriva Hamas. Spania e una dintre ţările membre care pledează cu tărie pentru încetarea focului în Fâşia Gaza, în timp ce alte ţări precum Germania au declarat deschis că Israelul e în drept să continue luptele împotriva Hamas pentru a preveni noi masacre ale acestei grupări în viitor.
Organizaţia Naţiunilor Unite a eşuat până acum să adopte vreo rezoluţie de condamnare a masacrelor Hamas sau de încetare a focului în Fâşia Gaza. Şi asta în condiţiile în care Statele Unite continuă să sprijine Israelul în lupta împotriva Hamas, iar China şi Rusia refuză să condamne Hamas pentru atacul din 7 octombrie.
LINDA THOMAS-GREENFIELD, reprezentant permanent al SUA la ONU: „În cele din urmă, Statele Unite nu au putut vota da pentru un text care nu condamna Hamas sau nu reafirmă dreptul tuturor statelor membre de a-și proteja cetățenii de atacurile teroriste. Consiliul a precizat în mod repetat că suntem împotriva tuturor actelor de teroare. Acest atac oribil nu trebuie să facă excepție. Și Statele Unite vor continua să îndemne acest Consiliu să condamne acțiunile Hamas”.
VASILY NEBENZYA, reprezentant permanent al Rusiei la ONU: „Chiar de la începutul actualei escaladări a conflictului israeliano-palestinian, delegația Statelor Unite a sabotat orice încercare de a elabora un document echilibrat și depolitizat care să vizeze adoptarea de măsuri realiste și urgente pentru detensionarea situației. Colegii noștri americani din Consiliu au justificat pedeapsa colectivă și distrugerea palestinienilor – în primul rând a populației civile – sub pretextul luptei împotriva terorismului și a dreptului Israelului la autoapărare”.
Însă pe măsură ce atacurile israeliene continuă să facă tot mai multe victime în rândul civililor palestinieni, creşte şi presiunea internaţională, inclusiv din partea Organizaţiei Naţiunilor Unite, asupra Statelor Unite, care e şi principalul aliat al Israelului.
Astfel, administraţia de la Washington se vede nevoită din ce în ce mai mult să ceară în mod public Israelului să efectueze atacuri cât mai precise asupra ţintelor militare ale Hamas, pentru a evita victime în rândul civililor. Israelul e dispus însă să distrugă complet gruparea Hamas şi a avertizat că războiul din Fâșia Gaza va continua "pe tot parcursul" acestui an.
DANIEL HAGARI purtătorul de cuvânt al Forţelor armate israeliene: „În această seară începe anul 2024. Obiectivele războiului ne obligă la lupte îndelungate și ne pregătim în consecință. Planificăm un management inteligent al forțelor dislocate, inclusiv privind rezervele, economia, familiile și împrospătarea trupelor și continuarea pregătirii de luptă”.
De la izbucnirea conflictului dintre Israel şi Hamas a fost încheiat un singur armistiţiu de câteva zile. Israelul a reuşit în timpul încetării temporare a focului convenite în ultima lună a anului să elibereze zeci de ostatici din captivitatea Hamas, oferind în schimb condiţii pentru furnizarea ajutoarelor umanitare pentru civilii din Fâşia Gaza.
Însă după reluarea ofensivei israeliene, presiunile internaționale asupra Israelului au crescut în continuu cerându-i-se să reducă intensitatea operațiunii militare în Fășia Gaza. În aceste condiţii, ministrul israelian al apărării Yoav Gallant a dezvăluit planurile pentru următoarea etapă a războiului. Întâi de toate a fost redus numărul forțelor militare din Gaza rezerviștii revenind la locurile lor de muncă.
Potrivit oficialului, viitoarea tactică a armatei israeliene în nordul Fâşiei Gaza vor include raiduri, demolări ale tunelurilor, lovituri aeriene și terestre, inclusiv operațiuni ale forțelor speciale. În sudul enclavei asediate, armata israeliană va va avea obiectivul de a-i elimina pe liderii Hamas și a salva ostaticii israelieni. În momentul de faţă, cele mai intense atacuri israeliene se duc anume în sudul enclavei.
În prezent, aici se adăposteşte temporar cea mai mare parte a populaţiei de 2,3 milioane de oameni din Fâşia Gaza. După încheierea războiului, Israelul își va rezerva libertatea operațională de acțiune, dar nu are de gând să controleze enclava, misiune care ar urma să le revină palestinienilor.
Planul postbelic şi prevenirea escaladării conflictului din Orientul Mijlociu sunt şi principalele teme care sunt abordate în aceste zile de secretarul american de stat Antony Blinken care a început azi un nou turneu în regiune. Blinken are programte vizite în Turcia, Grecia, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Israel, Cisiordania și Egipt.
