„Trebuie să mulțumim Ucrainei și partenerilor noștri. Lecția noastră este că Rusia este o amenințare la adresa Republicii Moldova. Pentru toată lumea acest lucru este clar și pe față. Rusia este o ameninţare pe față la adresa securităţii Moldovei. Înainte de asta, am avut lungi discuţii geopolitice pe această temă, ezitări, dar cred că astăzi putem spune clar acest lucru", a declarat Recean în contextul în care Republica Moldova se pregătește să elaboreze o nouă Strategie a Securității Naționale (SSN).

El a explicat faptul că provocarea constă în explicarea cetățenilor a acestui aspect, precum și ce înseamnă neutralitatea militară a Republicii Moldova, în contextul în care Rusia își afirmă deschis militarismul și proferează amenințări directe la adresa Chișinăului. 

„Statutul de neutralitate ne-a fost impus ca instrument de politică externă. Și ei [Rusia -n.red.] încearcă să demonstreze că suntem neutri și astfel suntem protejați. Însă noi nu am reușit să explicăm ce este cu adevărat acest instrument de neutralitate. Și nu vom putea corecta într-o singură zi atitudinea oamenilor față de el. Prin urmare, strategia va viza nu numai tancuri, avioane și rachete, pe care le vom atrage într-un fel sau altul. Este vorba despre mentalitate – cum gândește societatea? Cum se poate mobiliza? Cum să devii o societate consolidată? Și, prin urmare, politica de informare și clarificare a acestor probleme este importantă”, a spus el.

Premierul Recean a mai explicat că este nevoie ca oamenii să cunoască ce este NATO cu adevărat și să se spargă sterotipurile față de NATO create de-a lungul a zeci de ani de propaganda rusă asupra acestei alianțe militare.

„Trebuie să explicăm ce este NATO. Pentru că încă din vremea sovietică persistă opinia că această organizație este legată doar de conflict. Și acest lucru nu este adevărat. NATO ţine de dezvoltarea instituțiilor și stabilitatea proceselor democratice. Dar nu te poți răzgândi peste noapte. Nici Constituția nu poate fi schimbată peste noapte. Prin urmare, trebuie să ne concentrăm pe coagularea societății în jurul înțelegerii situației de facto actuale și apoi să înțelegem ce trebuie să facem cu forţe comune”, a spus el. 

El a mai afirmat că politicienii de la Chișinău care merg la Moscova și se întâlnesc cu oficialii ruși sunt actori ai războiului hibrid. „Noi observăm că unii sunt mai agresivi și mai implicați, alții ezită, unii sunt forțați. Sunt unii care sunt mai deghizați, dar și ei se vor demasca puțin mai târziu”, a concluzionat Recean. 

La rândul său, vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că dosarul transnistrean va juca un rol important în elaborarea noii Strategii a Securității Naționale. 

 

„Conflictul transnistrean este unul stins, care foarte multă vreme s-a aflat într-o stare dormindă, dar tocmai prin acest lucru este și unul periculos pentru că poate exploda în momente neașteptate. Pericolul care emană dinspre acest focar de tensiune reprezintă specificul lui, deoarece nu știm cu exactitate când și cine în poate declanșa”, a spus vicepremierul.

El a mai spus că misiunea instituțiilor statului care răspund de domeniul de securitate este în acest moment prevenirea escaladării tensiunilor.

În privința agendei rezolvării acestui dosar, Serebrian a spus că evenimentele nu trebuie nici grăbite prea tare și nici întârziate.

 „Este important să găsim timpul și acțiunile potrivite în acest context. În pofida faptului că multă lume nu observă mutații în procesul de reintegrare, ele s-au produs și au fost destul de multe în ultimul an, atât pe palierul economic, cât și pe palierul social. Pe palierul economic   sunt cele mai importante mutați în ultima vreme, odată cu încadrarea a tot mai multe întreprinde din stânga Nistrului în câmpul legal al Republicii Moldova. Pe palierul social, faptul că comunicarea dintre cele două maluri este tot mai intensă, cred că și acesta este un factor care joacă în favoarea apropierii reintegării”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare.

 

Vremea romantismului a trecut și este nevoie de consolidarea militară

De asemenea, secretarul de stat al Apărării, Valeriu Mija, a declarat că Republica Moldova are nevoie să-și consolideze capacitățile militare, fapt ce va fi circumscris noii Strategii a Securității Naționale.

„Sectorul de apărare se află într-o dezvoltare sistemică de mai mulți ani. Punctul de transformare a fost fost șocul produs în februarie 2022, atunci când cu toții am realizat că apărarea națională trebuie să fie desfășurată prin mijloace legale prntr-un rol de a apăra cetățenii și interesele statului de a asigura independența, suveranitatea și integritatea teritorială în condițiile oricărui timp de agresiune care poate fi adresată. Cu alte cuvinte, perioada romantismului cum că pacea va fi eternă, deja se conștientizează că trebuie să existe o altă abordare”, a spus el.

Oficialul a mai explicat că în cadrul SSN va fi promovată o politică de apărare națională care să consolideze și să dezvolte capacitățile și capabilitățile de apărare suficiente cu resursele sistemului național necesar pentru sprijinul politicii de securitate a statului și fortificarea rezilienței naționale.

„Aceasta a fost conștientizată ca un imperativ necesar pentru a combate nu numai amenințările cu caracter militar, dar și cele hibride conștientizate pe scară largă în societate. Dar aici mai avem de lucru pe comunicare strategică. 

El a spus că Republica Moldova va promova o politică de apărare care conține mai multe obiective.

„În primul rând, dezvoltarea potențialul de apărare prin construcția a unei conduceri flexibile care conține ansamblu de mijloace și elemente de infrastructură menite să asigure apărarea și reziliența”, a adăugat Valeriu Mija. 

La rândul său, experta Elena Mârzac, cofondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitatea i Apărare (PISA), a declarat că este esențial ca Strategia Securității Naționale să fie un document complet și complex care să conțină o bună viziune pentru a coagula societatea în jurul liniilor directoare enunțate în acest document.

„Ca urmare a situației vulnerabile a mediului actual internațional, reformarea sectorului de securitate si apărare trebuie să fie rezultatul unei politici de securitate bine planificate, care să eficientizeze atribuțiile sistemului, să stabilească clar direcțiile de acțiune, dar și să consolideze societatea prin o comunicare strategică eficienta”, a spus experta PISA.

De asemenea, ministra de Interne, Ana Revenco, a declarat că Republica Moldova a fost pusă în fața unei situații fără precedent, odată cu declanșarea invaziei ruse în Ucraina, fapt ce condus la gestionarea din mers a unor crize multiple. 

„În aceste circa 13 luni de război și cu amenințări la frontiere, cu manifestări efective de război hibrid pe plan, noi am simțit și am trăit în interiorul țării nevoia de a gândi, a fi și a acționa împreună. Am abordat fiecare arcină strategică care a fost pusă în fața sistemului într-o manieră integrată. Noi am lucrat împreună și am așezat mai multe procese, am redefnit mai multe misiuni, am reintrodus mai mulți indicatori de performanță și am încurajat mai mult gândirea critică. De asemenea, am prioritizat exercițiul de analiză de risc, de predictibilitate și anticipare pentru a consolida abordarea proactivă, dar și pentru că am accesat, grație acestei transformări, o resursă foarte valoroasă și anume cea de timp”, a spus Ana Revenco

Tranformarea de care a vorbit ministra de Interne a avut loc în cadrul unei echipe de 16.000 de oameni care au fost implicați efectiv în regimul de alertă non-stop, într-o perioadă în care majoritatea indicatorilor relevanți, a precizat ministra, au cunoscut o creștere semnificativă. 

„Vorbim aici de creșterea de patru a migrației lilegale la frontiera estică și vestică, a falsurilor în declarații și acte, a fluxului de pasageri și mărfuri. Totodată, s-a atestat o creștere de patru ori o creștere a traficului de arme mici și muniții la frontieră. Amenințările false cu bombă au crescut de 13 ori, dar care au pus cu certitudine o presiune semnificativă pe capacitățile echipelor de intervenție”, a declarat ministra.

Ana Revenco a mai spus că în cazul conlucrării cu societatea pentru a crea condiții pentru refugiații ucraineni, circa 24% din populația Republicii Moldova a răspuns nevoii de ajutoare a refugiaților necondiționat. „Un procent mare când vorbim de reziliență și protecția sistemelor”, a apreciat ea.

Totodată, Ana Revenco a vorbit și de crearea la Chișinău a hub-ului de securitate „care ne-a permis să facilităm schimbul de informații în privinta amenințărilor la frontieră. Asta ne permite o stabilitate socială”. 

Arsenal larg folosit pentru destabilizări

La rândul său, directorul SIS, Alexandru Musteața, a declarat că, în această perioadă de la începutul războiului din Ucraina, provocările au crescut săptămânal în intensitate.

„Cealaltă parte [Rusia] se adaptează foarte creativ, dar noi încercăm sa le prevenim acțiunile. Scopul este destabilizarea Republicii Moldova și într-un mediu și lung să acestea doresc să schimbe ordinea politica și constituțională”, a spus el.

Musteață a adaăugat că criza gazelor a fost activată strict cu scopuri de a slăbi economia Republicii Moldova și de a predispune cetățenii spre anumite acțiuni sociale. El s-a referit și la acțiunile SIS de a stopa aceste acțiuni ostile împotriva Chișinăului.

„Am luat măsuri de blocare a portalurilor web, suspendarea licențelor la unele televiziuni, acțiuni de prevenire a unor personaje care voiau sa producă violente, spionaj și afilierea unor structuri de informații afiliate Rusiei, acțiuni pentru a influenta mersul lucrurilor în Republica Moldova, dar și atacuri cibernetice. Acestea se manifesta într-o formă sau altă, dar noi trebuie să avem o abordare comuna interinstituțională pentru a combate”, a spus el. 

Musteața a mai spus că una dintre cheile reușite este comunicarea strategică pentru a combatere falsurile menite să destabilizeze situația din Republica Moldova. 

Nu în ultimul rând, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Vladimir Cuc, a declarat că, de la începutul crizei, MAEIE și MAI au funcționat în tandem pentru combaterea mai multor crize. 

„Ne-am ajustat pe asigurarea unui nivel mare de solidaritate pentru Ucraina încă de la începutul războiului. Conlucrarea cu MAI se menține, este o conlucrare mare la nivel interinstituțional. O astfel de cooperare ca până acum nu a existat niciodată în memoria mea instituțională de circa 19 ani de când sunt în serviciul public”, a declarat Cuc. 

Diplomatul a mai spus că pe partea de apărare MAEIE a conlucrat cu Ministerul Apărării pentru ca acesta din urmă să primească din partea partenerilor occidentali sumele necesare pentru înzestrarea armatei sau îmbunătățirea capabilităților defensive. 

„Pentru sectorul de apărare va fi un sprijin extrem de mare. Pentru sectorul de reziliență, civil și management al crizelor și amenințări hibride, noi ne așteptăm în timp cel mai apropiat la aprobarea misiunii civile a UE de consiliere pentru Republica Moldova care va ajuta MAI, SIS, STICS, CSS și alte structuri de securitate în tot ce ține de sisteme de reziliență. Cu NATO avem o cooperare strânsă și pe linia de mobilizare a asistenței pentru sectorul de apărare și civil”, a precizat diplomatul. 

Președintele Comunității Watchdog, Valeriu Pașa, a declarat că lipsa de consens din societate rămâne o problema față de cine amenință Republica Moldova, și că doar prin comunicare strategică, creșterea nivelul de încredere în instituției, dar și prin educație și ieșirea din zona de confort, astfel de probleme pot fi rezolvate. 

„Este nevoie de mobilizarea de fonduri pentru gestionarea crizei și resurse suplimentare. Poate din fondul de rezerva a guvernului”, a concluzionat expertul. 

La 29 noiembrie 2022, șefa statului, Maia Sandu, a semnat decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Strategiei securității naționale (SSN). Comisia respectivă a elaborat propriul regulament de activitate și a stabilit modalitatea de funcționare a grupului de lucru interdepartamental cu implicarea experților din cadrul ONG-urilor care oferă asistență. SSN dorește să reflecte nu doar opiniile guvernului și ale altor instituții, dar și ale cetățenilor Republicii Moldova. 

Autor: Mădălin Necșuțu