Afișând unitate, Jens Stoltenberg, Charles Michel și Ursula von der Leyen au afirmat că relația de cooperare dintre NATO și UE este “mai importantă ca niciodată” din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, Stoltenberg amintind că ultima dată când cei trei lideri s-au întâlnit în același loc a fost pe 24 februarie 2022, ziua în care Vladimir Putin a declanșat agresiunea militară împotriva Ucrainei. În declarația comună adoptată de cei trei lideri, se arată că războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, care reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice, acțiunile regimurilor autoritare și era competiției strategice cu China și persistența conflictelor și a instabilității în vecinătatea europeană reprezintă realități care demonstrează “mai mult ca niciodată importanța legăturii transatlantice” și care “solicită o cooperare mai strânsă între UE și NATO”.

“Președintele Putin a vrut să cucerească Ucraina în câteva zile și să ne divizeze. În ambele privințe, a eșuat în mod clar”, a spus Stoltenberg, într-o conferință comună de presă cu Michel și von der Leyen.

Declarația comună vizează consolidarea și extinderea în continuare a parteneriatului strategic dintre NATO și UE, pe baza progreselor fără precedent înregistrate în cooperarea dintre cele două organizații de la semnarea declarațiilor anterioare în 2016 și 2018.

Liderii au hotărât să abordeze concurența geostrategică în creștere, chestiunile legate de reziliență și protecția infrastructurilor critice. Alte domenii prioritare de lucru vor include tehnologiile emergente și perturbatoare, spațiul, implicațiile schimbărilor climatice asupra securității, interferențele străine și manipularea informațiilor.

“După cum subliniază atât Conceptul strategic al NATO, cât și Busola strategică a UE, acesta este un moment-cheie pentru securitatea și stabilitatea euro-atlantică, care demonstrează mai mult ca niciodată importanța legăturii transatlantice și solicită o cooperare mai strânsă între UE și NATO”, se arată în declarația adoptată de Stoltenberg, Michel și von der Leyen.

Documentul recunoaște că “NATO rămâne fundația apărării colective pentru aliații săi și este esențială pentru securitatea euroatlantică” și recunoaște, de asemenea, “valoarea unei apărări europene mai puternice și mai capabile, care să contribuie în mod pozitiv la securitatea globală și transatlantică și care să fie complementară și interoperabilă cu NATO“.

Context

Semnarea acestei declarații comune, așteptată de aproape doi ani după reconcilierea transatlantică dintre SUA și Europa ca urmare a instalării administrației Biden la Washington, are loc în contextul în care luna viitoare se împlinește un an de când Rusia a declarat război Ucrainei și a invadat militar această țară, provocând cea mai gravă de securitate în Europa de la înființarea alianței transatlantice și a Uniunii Europene.

De altfel, acest document se afla în lucru la nivelul celor două organizații de mai bine de un an și jumătate, iar în 2021 președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen promitea că acest document va fi gata până la finele anului respectiv, fapt care nu s-a întâmplat.

Primele două declarații au fost adoptate în 2016 și 2018.

Declarația din 2016, semnată la summitul NATO de la Varșovia de Jens Stoltenberg și de președinții de atunci ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat; sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului; promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională.

În contextul summit-ului NATO de la Bruxelles relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil reuniunii, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună, după cea inițială de la Varșovia din 2016, prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară, respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.