Violența domestică rămâne o problemă acută în Republica Moldova, iar cifrele reale ar putea fi mult mai mari decât cele raportate. Conform Agenției Naționale de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor, doar una din zece femei își denunță agresorul, ceea ce înseamnă că numărul real al cazurilor ar putea ajunge la peste 150.000 anual.
„7 din 10 femei suferă, la un moment dat în viață, o formă de violență”, a declarat Viorica Țîmbalari, directoarea Agenției.
Ea a subliniat că, adesea, femeile nu conștientizează că sunt victime, mai ales în cazurile de violență psihologică sau economică, mascată sub forma grijii sau iubirii.
Numărul 112 înregistrează anual peste 15.000 de apeluri legate de violență în familie, însă aceste date reflectă doar vârful aisbergului. Multe victime nu raportează abuzurile din cauza dependenței financiare, a rușinii sau a presiunii sociale, inclusiv din partea familiei.
„Cele mai dureroase sunt cazurile în care mama îi spune fiicei să rabde, că el nu e violent cu copiii. Dar copiii care trăiesc într-un mediu violent nu sunt martori – sunt victime indirecte”, a explicat Țîmbalari.
În 10 iulie 2025, legislația privind combaterea violenței domestice a fost din nou modificată. Ordonanțele de protecție se extind acum la 6 luni (față de 3), iar agresorii sunt monitorizați electronic. Mai mult, aceștia sunt obligați să urmeze programe de reabilitare psihologică.
„Am exclus amenzile, pentru că ele nu funcționau. Agresorii plăteau din banii familiei și deveneau mai violenți. Reabilitarea e esențială”, spune Țămbalari.
Educația despre limite, consimțământ și relații sănătoase ar trebui să înceapă din grădiniță, afirmă directoarea Agenției. Ea a relatat un exemplu personal din Franța, unde copiii învață încă de mici că au dreptul să refuze atingerea, chiar și din partea părinților. „Este esențial să lucrăm și cu băieții, și cu fetele, și cu părinții. E o responsabilitate comună.”
Campaniile de informare, deseori concentrate în jurul celor 16 zile de activism (noiembrie-decembrie), nu mai sunt suficiente.
„Sloganuri precum stop violenței nu mai funcționează. Trebuie mesaje țintite: alt mesaj pentru adolescenți, altul pentru femeile din sate sau pentru cele în vârstă”, explică Țîmbalari.
Un nou program de prevenire, dezvoltat împreună cu UNICEF, va fi lansat în șase comunități din Moldova și va dura un an și jumătate. Vor fi implicați profesori, preoți, părinți, copii și autorități locale. Vor avea loc exerciții comunitare menite să rupă tăcerea în jurul abuzurilor – de la marșuri ale taților cu cărucioare până la simulări de intervenție civică.
Femeile care nu se simt pregătite să depună plângere la poliție sunt încurajate să sune anonim la Linia de încredere: 0 8008. Acolo pot primi sprijin psihologic și juridic și pot fi ghidate către decizii sigure pentru ele și pentru copiii lor.
