„A fost o reformă asumată, nu a fost făcută în grabă, ne-am consultat foarte mult în special ce ține de distribuția competențelor. Vrem primării cu mai multă capacitate, mai multe resurse și mai multă putere reală de a rezolva problemele comunității. Astăzi avem 32 de raioane, propunerea noastră este să le înlocuim cu trei regiuni - Nord, Centru, Sud. Chișinău și Bălți își vor păstra statutul actual, UTA Găgăuzia își păstreazî și ea statutul actual, Taraclia va fi reorganizată într-un municipiu de nivelul 2”, a spus premierul Vasile Tofan.

„Regiunile pe care le propune guvernul ele sunt în baza regiunilor de dezvoltare care au fost create odată cu legea cu privire la dezvoltarea regională aprobată în 2006”, a spus. Alexei Buzu, secretarul general al Guvernului.

Potrivit proiectului prezentat de autorități:

regiunea Nord va reuni aproximativ peste 514 de mii de oameni (11 raioane) - sediul va fi la Bălți, Bălțiul nu va face parte din această regiune, va fi o unitate separată.

regiunea Centru – circa 670 de mii (13 raioane), sediul administrativ va fi la Chișinău, Chișinăul nu este parte a regiunii Centru.

regiunea Sud – aproximativ 280 de mii de persoane (7 raioane), sediul administrativ va fi la Cahul.

„Viziunea care predomină este că raionul în condiția în care este acum nu mai este productiv pentru că în ultimii ani au fost preluate competențe și pe asistența socială, și pe domeniul sănătății, în 2027 - va fi preluată competența și pe domeniul edicației, de aceea avem această schimbare. Anticipăm că în zona nordului de la 306 primării vor ajunge la 81, în zona centru - de la349 de primării vom ajunge la 96 de primării și în zona sud - de la 165 de primării la 48”, a spus Alexei Buzu.

Premierul Vasile Tofan spune că reforma are ca scop simplificarea administrației și transferarea mai multor resurse și competențe către primării.

„Nu este nevoie să complicăm. Este nevoie, din contra, de a simplifica statul și de a-l aduce cât mai aproape de oameni”, a declarat Tofan.

Potrivit premierului, primăriile ar urma să primească mai multe resurse și putere de decizie pentru a putea rezolva problemele comunităților. În același timp, cele trei regiuni nu ar urma să devină un nou nivel birocratic care să preia atribuțiile primăriilor.

Rolul regiunilor va fi, în principal, de coordonare, elaborare de strategii și gestionare a proiectelor care depășesc limitele unei singure localități.

De exemplu, o regiune ar putea ajuta mai multe primării să pregătească proiecte comune pentru drumuri, apă, infrastructură sau să atragă mai ușor finanțări.

„Regiunea nu vine să conducă acele lucruri și să le facă singură. Rolul regiunilor este de coordonare, strategie și proiecte care depășesc o singură localitate”, a explicat premierul.

Tofan a precizat că reforma nu va însemna și mutarea serviciilor publice din localități. Școlile și serviciile care deservesc direct cetățenii ar urma să rămână acolo unde sunt.

„Serviciile nu vor pleca din loc. Dacă avem un serviciu la Ștefan Vodă, serviciul nu se mută doar pentru că am schimbat centrul”, a spus premierul.

În schimb, ar urma să fie redus aparatul administrativ de la nivelul doi. Tofan susține că, dacă vor exista mai puține structuri și mai puține atribuții, nu va mai fi nevoie de același număr de angajați.

„Un principiu fundamental este să avem un buget mult mai restrâns și un aparat mult mai restrâns”, a săus Alexei Buzu.

Premierul susține însă că reforma nu este făcută în primul rând pentru economii, ci pentru ca administrația locală să devină mai eficientă și primăriile să aibă mai multă putere.

„Cel mai important aspect al acestei reforme este că vom avea primării mai puternice”, a declarat Tofan.

Noua organizare ar urma să schimbe și modul în care vor fi aleși reprezentanții la nivel regional.

„Cetățenii vor alege consiliul local, primarul și candidații pentru consiliul regional, în cadrul alegerilor locale de anul viitor. Vom avea consilieri regionali, iar ei vor alege președintele regiunii”, a declarat Alexei Buzu, secretarul general Guvernului.