Epuizarea, apatia, scăderea motivaţiei sau nervozitatea sunt principalele simptome ale sindromului burnout, o problemă tot mai frecvent întâlnită în Republica Moldova. Deşi nu există o statistică privind numărul de persoane afectate de acest sindrom, arderea profesională o întâlnim, în special, în rândul celor care lucrează cu oamenii. Printre cei vizaţi sunt şi profesorii, care ajung la burnout din cauza unor sarcini birocratice, clase supraaglomerate şi numărul mare de ore lucrate.
Angela Dascal este profesoară de Limba şi Literatura Română de peste 30 de ani. În aceşti ani a avut perioade de suprasolicitare şi oboseală şi a apelat la un specialist. Uneori a fost nevoită să lucreze peste program, să pregătească materiale, să participe la ședințe şi proiecte, însă de fiecare dată a pus elevul pe primul plan.
ANGELA DASCAL, profesoară de Limba şi Literatura română: Activez în această instituţie de 34 de ani. Este clar că în acest timp am avut şi clipe mai fericite, şi alte îngrijorătoare. Psihologul din liceu este tot timpul receptiv. Ne acordă tot suportul în discuţii, în comunicare. Am găsit acel refugiu. Contează foarte mult dacă este cineva care ştie să fie alături de profesori, nu doar cu anumite sfaturi metodige, dar şi psihologic.
MIHAIL TEŞCU, director, Liceul Teoretic "Mircea cel Bătrân": Sunt profesori din învăţământ care de acasă au această deprindere de a munci în continuu pentru că aşa trebuie. Aceştia nu se controlează pentru că ei consideră că nici nu trebuie să controleze eforturile fizice. Dar noi, fiind în procesul educaţional nu putem să nu luăm în consideraţie acest lucru pentru că profesorul se consumă. El trebuie să-şi recupereze eforturile. Facem seminarii, este psihologul care ne ajută.
Atunci când un cadru didactic recunoaşte că are nevoie de ajutor specializat, se poate adresa la psihologul şcolar sau chiar la centrele de sănătate mintală. De asemenea, Ministerul Educaţiei şi Cercetării oferă un sprijin financiar de patru mii de lei pentru fiecare cadru didactic, care poate fi utilizat în acest scop.
VALENTINA OLARU, secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării: În cadrul fiecărei şcoli există un psiholog, în acele şcoli care beneficiază. Totodată, există Centrul Republican de Asistenţă Psihopedagogică, cu ramificaţiile sale teritoriale, în care există psihologi, există cadre specializate care pot oferi consiliere psihopedagogică, consiliere pentru cadrele didactice atunci când nu ştiu ce să facă sau se simt epuizaţi.
Reprezentanţii Ministerului Educaţiei susţin că au redus şi numărul de documente care sunt obligatorii la nivel de cadru didactic sau echipă managerială.
TATIANA LUNGU, director adjunct, Centrul Republican de Asistență Psihopedagogică: Chiar în anul 2024, UNICEF împreună cu Ministerul Educaţiei a elaborat şi un ghid privind starea de bine în şcoală. În baza acestui ghid, au fost realizate mai multe instruiri pentru cadrele didactice. Cum să-şi gestioneze emoţiile, cum să gestioneze starea de stres, cum să aibă grijă de corp, minte şi suflet. Cum să ştie la cine să se adreseze în momentul în care nu mai poate. Cum reacţionează în situaţii de stres.
VALENTINA OLARU, secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării: Un program de tabără de toamnă pentru profesorii aflaţi la mijloc de carieră, în care starea de bine este prioritatea acestei tabere. Are drept scop să înveţe cadrele didactice cum să aibă grijă de sine, cum să-şi stabilească un stil de viaţă echilibrat în care să fie loc şi pentru somn, şi pentru muncă şi pentru dezvoltare profesională, dar şi pentru familie şi copiii, astfel încât lucrurile să se întâmple foarte armonizat. Cum să se alimenteze pentru a căpăta energie. Cum să-şi stabilească obiective care să nu-i extenueze.
Cazurile de burnout au înregistrat o creștere masivă în contextul pandemiei de COVID-19 și a izbucnirii războiului dintre Rusia și Ucraina.
