Extern

Agricultura din Estonia, modernizată cu bani europeni

video

Miliarde de euro au încasat, în ultimii 24 de ani, fermierii din Estonia sub formă de subvenţii din partea statului. O bună parte din aceşti bani sunt granturi europene pentru modernizarea sectorului agrar, oferite după integrarea ţării baltice în Uniunea Europeană. Astăzi în Estonia se practică doar agricultură performantă, iar rezultatele sunt impresionante. În sectorul zootehnic, principala ramură a agriculturii din această ţară, animalele sunt selectate cu atenţie iar procesul tehnologic e asigurat, în general, de sisteme computerizate şi roboţi.

Aceste imagini, suprinse parcă din viitor, au fost filmate, de fapt, săptămâna trecută, la unul dintre cele mai mari combinate agricole din Estonia, specializat în creşterea vacilor pentru lapte. Ferma se află în satul Oisu, judeţul Jarva, din centrul ţării. Datorită tehnologiilor moderne, forţa umană a fost redusă, practic, la minim. De câţiva ani, de exemplu, oamenii de serviciu, au fost înlocuiţi de câţiva roboţi care fac curăţenie la fermă de câteva ori pe zi.

JAANUS MARRANDI, proprietarul fermei: „Pe acest teritoriu, înainte, lucrau aproximativ 1.500 de oameni. Acum activează 135. De zece ori s-a redus numărul.”

Combinatul agricol este alcătuit din trei ferme unde cresc aproximativ trei mii de vaci. Ele sunt hrănite doar cu mâncare ecologică, bogată în minerale şi alte componente naturale, care le sporeşte productivitatea. Anul trecut de exemplu, au dat aproape 300 de mii de litri de lapte.

NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „La fermă este implementat un sistem modern de mulgere a vacilor. Procesul este computerizat şi efectuat de trei ori pe zi. De asemenea angajaţii de la fermă, pot vedea, productivitatea fiecărei vaci, de pe un calculator. Tot prin intermediul aceluiaşi soft, angajaţii fermei pot monitoriza şi starea de sănătate a animalelor.”

La fermă funcţionează un adevărat laborator unde se verifică amănunţit calitatea laptelui. Toată producţia e exportată în Uniunea Europeană, care pune condiţii stricte. Una dintre acestea este ca fermele să aibă o staţie de tratare ecologică a bălegarului. La combinatul din localitatea Oisu, acesta e transformat în biogaz.

JAANUS MARRANDI, proprietarul fermei: „Noi reutilizăm bălegarul, furaje murdare, acolo cartofi sunt. Noi facem biogaz. Dar separăm din biogaz, biometanul, care constituie aproximativ 55%. Acest biometan e utilizat în oraşul Tartu. Acolo transportul public merge pe baza biometanului.”

Jaanus Marrandi, proprietarul combinatului agricol, este fostul ministrul al agriculturii din Estonia. El a moştenit afacerea de la tatăl său, fost preşedinte de kolhoz care gestiona aceste ferme în perioada sovietică. Toate au fost modernizate, pe parcursul anilor, dar cele mai mari schimbări s-au produs după integrarea ţării în Uniunea Europeană. După 2004, compania s-a dezvoltat considerabil, iar acum veniturile anuale depăşesc 10 milioane de euro.

JAANUS MARRANDI, proprietarul fermei: „Cele mai importante nu sunt granturile europene. Pentru firme ca a noastră, cea mai importantă este piaţa europeană. Noi putem să vindem şi să cumpărăm fără taxe vamale.”

În fiecare an, statul eston investeşte sute de milioane de euro în agricultură. În total, în ultimele două decenii, pentru dezvoltarea sectorului s-au alocat peste cinci miliarde de euro.

JAANUS HAMMAL, şef adjunct, PRIA din cadrul Ministerului Agriculturii, Estonia: „Semnarea deciziei de acreditare din partea Uniunii Europene a avut loc în 2001. După aceasta, agenţia noastră a început să-şi îndrepte eforturile pentru a plăti primii bani europeni fermierilor.”

Zootehnia rămâne principala ramură agricolă în Estonia. În ţară sunt peste 900 de mii de hectare de terenuri agricole, dintre care o bună parte sunt semănate cu cereale pentru hrana animalelor din ferme. În funcţie de cultură, fiecare hectar e subvenţionat, anual, cu cel puţin 150 de euro. De sprijin din partea statului beneficiază, în general, întreprinderile agricole mici şi mijlocii. Anul trecut, peste 20 de mii de fermeri din Estonia au beneficiat de ajutoare financiare din partea statului, în sumă totală de 350 de milioane de euro.

author-img_1

Svetlana Carțîn

Reporter