ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA : „Pentru mii de femei din Republica Moldova, cel mai periculos loc este chiar propria lor casă. Aici, în loc să se simtă în siguranţă, o furie poate exploda în violență domestică, poate declanșa o traumă sau poate lua o viață. Violenţa în familie şi, mai ales, cea împotriva femeilor şi fetelor, a devenit o problemă gravă în R. Moldova. Doar anul trecut au fost înregistrare 28 de cazuri de femicid, cu șapte mai multe decât în 2023. Tot în 2024, au fost şi peste 3400 de victime ale violenţei. Specialiştii spun, însă, că numărul ar fi mult mai mare, dar teama, frica, ruşinea şi neîncrederea în autorităţi determină victimele să ţină totul în tăcere mulţi ani la rând. Violenţa continuă să se manifeste sub diverse forme: fizică, psihologică, sexuală sau chiar economică. Campaniile de sensibilizare sau legile mai stricte sunt doar câteva dintre măsurile implementate pentru a combate acest flagel. De multe ori, schimbările sunt lente și greu de obținut. Ziua Internațională a Femeii, marcată anual pe 8 martie, oferă o oportunitate de a reflecta asupra acestei probleme.”

MARIANA, victimă a violenţei în familie: „A început cu o palmă. Pe urmă cu pumnul şi tot aşa mai departe. Chiar a ridicat şi piciorul. Eu de la început, primii ani, tăceam, răbdam. Ziceam că ei poate se va corecta, poate se va corecta. Anume el când consuma alcool era agresiv cu noi.”

TRAUMELE DE ACASĂ

Acestea sunt mărturiile unei victime a violenţei în familie care, în cele din urmă, a rupt tăcerea. Vorbim despre o femeie de 43 de ani din Chişinău, pentru care viața în cuplu a însemnat un șir nesfârşit de scandaluri, lovituri și amenințări cu moartea. Are şase copii şi, de dragul lor, a suportat 13 ani abuzurile partenerului de viață până să decidă să plece.

MARIANA, victimă a violenţei în familie: „Era şi cu copiii agresiv. Băiatul mai mare, cel mai mult pe el îl bătea. A fost momente când el a venit de la şcoală şi chiar de la uşa de al intrare l-a dus lovind cu picioarele şi pumnii până în camera lui.”

După ce a cerut ajutorul Centrului de Justiție Familială al Poliției, Mariana îndeamnă femeile să prindă curaj, să le vorbească celor apropiați dacă trec prin astfel de traume și să se separe de agresor.

MARIANA, victimă a violenţei în familie: „Nu se mai corectează. Asta nu se mai schimbă. Eu am văzut pe pielea mea şi eu am observat că nu-i schimbare. Poate unul din 10 cazuri poate să fie ca bărbatul să se corecteze, dar mai mult că ei nu se corectează. A ridicat odată o palmă, o să mai ridice. A ridicat o dată un pumn, o să mai lovească cu un pumn.”

Doar anul trecut, poliţia a primit aproape 16 mii de informări privind comportamente violente în familii, cu cinci procente mai multe decât în 2023.

IVAN CREŢU, director, Centrul de Justiţie Familială: „Pe perioada activităţii noastre noi am stabilit cu ferma certitudine că în fiecare caz reiese din diferiţi factori, cum ar fi: psihologici, sociali-culturali, economici şi mai grav acel abuz de substanţe - alcool, droguri. Ar fi motivul de bază care stă la escaladarea situaţiei. În unele familii, în general, violenţa în familie este acceptată, recunoscută şi chiar argumentată.”

TĂCEREA DIN SPATELE UŞILOR

În urma investigaţiilor, timp de un an, oamenii legii au înregistrat 3.471 de femei victime ale violenţei domestice.

IVAN CREŢU, director, Centrul de Justiţie Familială: „Dacă facem o referinţă la protretul tuturor victimelor per general putem să menţionăm că în proporţie de 85 la sută ele toate sunt angajate în câmpul muncii. Toate au studii superioare. Avem cazuri în care femeia, doamna sau domnişoara venind la noi ca victimă a violenţei în familie este însoţită şi de către copii. Sunt martorii, dar şi mai rău, victime ale acestui fenomen, flagel.”

La Centrul de Justiție Familială al Poliției, care deserveşte municipiul Chişinău, dar şi 22 de raioane din Republica Moldova, s-au înregistrat aproape o mie de sesizări privin cazuri de violenţă în familie. În peste 500 de situaţii, specialiştii de acolo au acordat asistenţă psihologică, juridică şi protecţie victimelor.

CRISTINA ŞOVEA, psiholog, Centrul de Justiţie Familială: „La noi ajung triste, îngândurate, panicate, înfricate, dezamăgite. Sunt dezamăgite de sistem şi de viaţa de cuplu. Aici le învăţăm să conşitentizeze, de fapt, violenţa. Să conştientizeze acele momente prin care trece. Să accepte că este victima violenţei.”

Poliţiştii mai spun că, din cele o mie de sesizări, 78 au fost repetate. De asemenea, 7% din femeile agresate se întorc în familie.

IVAN CREŢU, director, Centrul de Justiţie Familială: „Din aceste şapte la sută avem care fiind reîntoarse în familie iarăşi revin la noi cu aceiaşi problemă. Noi deja mergem de la bun început cu acea asistenţă multidisciplinară şi chiar prin intermediul avocaţilor mergem în instanţă pentru a obţine acea ordonanţă de protecţie, pentru a înlătura agresorul din familie. Merg la iertare mai mutl din mtoivul că sunt dependente financiar.”

Datele Procuraturii Generale arată că, în 2024, la nivel naţional, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice a crescut cu aproape 9% în comparaţie cu 2023.

ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „Anul trecut, pe masa pocurorilor au ajuns peste 960 de cauze penale legate de violenţa în familie. În 73 de cazuri, victimele s-au ales traumatisme de gravitate medie, iar în 31 - cu leziuni grave. În trei cazuri, procurorii au stabilit că din cauza agresiunilor fizice sau psihice la care au fost supuse, trei persoane şi-au pus cap zilelor. In 19 cazuri, violenţa domestică a cauzat decesul victimelor. Alarmant este că tot anul trecut au fost comise 15 omoruri în familie.”

FEMEI ABUZATE, VIEŢI DISTRUSE

Despre violenţa fizică sau sexuală se vorbeşte cel mai des în societate. S-au dublat, însă, şi numărul cazurilor documentate de violenţă psihologică, de la 121, în anul 2023, la 262, anul trecut.

MARIANA GORNEA, procuror: „Violenţa psihologică se exprimă prin impunerea voinţei sau a controlului asupra persoanei. Se manifestă prin diferite moduri. Poate fi comisă prin ameninţare, prin intimidare, prin impunerea unei frici, undei dependenţe de agresor. Toate în scopul de a impune voinţa şi controlul în privinţa persoanei. De fapt, violenţa psihologică reprezintă un comportament coercitiv, sistematic asupra victimei.”

Procuratura Generală trage un semnal de alarmă şi în ceea ce priveşte numărul copiilor supuşi violenţei, fiind iniţiate 217 cauze penale în acest sens.

MARIANA GORNEA, procuror: „Copiii sunt recunoscuţi victime a violenţei nu doar atunci când este aplicată violenţa directă asupra lor, dar şi atunci când ei sunt doar martorii violenţei în familie. La fel ca şi adulţii, minorii sunt supuşi violenţei atât fizice, cât şi psihologice. În fiecare caz sesizat de violenţă în familie, victimele atât adulte, cât şi copii sunt supuse evaluării psihologice din partea unui specialist psiholog.”

Psihologii spun că acest fenomen generează consecinţe grave, iar recuperarea victimelor durează mult timp. De aceea, primordială este susţinerea celor care au trecut printr-un astfel de coşmar.

CRISTINA ŞOVEA, psiholog, Centrul de Justiţie Familială: „Nivelul de autoapreciere a femeii este jos. Ea nu crede că poate să înfrunte această dificultate. Încearcă să paseze că altcineva să rezolve această problemă. Mai greu îşi găseşte un loc de muncă stabil. Deci, o lună sau doua ea poate să lucreze, după are găseşte diverse motive ca să plece de la acest job. La copii sunt diverse - violenţă. Ei sust agresivi cu alţi copii, grădiniţă sau şcoală. Ei sunt şi victime. Lipsa somnului sau somnul întrerupt, coşmaruri, le au şi copiii şi mamele. Anxietate mărită, hipervigilenţa, la orice mâner de uşă ei tresar.”

În ajutorul femeilor şi fetelor supuse violenţelor vin şi organizaţiile neguvernamentale. Un exemplu este şi Centrul Internaţional "La Strada", unde a fost implementat Telefonul de Încredere pentru Femei şi Fete.

Astfel, în cei 15 ani de activitate, sute de mii de apeluri au fost recepţionate de specialiştii instituţiei. Doar anul trecut au sunat 2.024 de femei şi fete la Telefonul de Încredere, cu 16% mai multe decât în 2023 şi cu peste 32% mai multe faţă de anul 2022.

DANIELA DABIJA, manager, Centrul Internaţional "La Strada": „Cele mai multe persoane ne sună din municipiul Chişinău. Asta explică şi deschiderea lor mai mare de a ne vorbi despre un fenomen tabu. Vârsta acestor femei este diferită. Cele mai multe care ne sesizează cazul sunt cuprinse între vârstele 30-45 de ani. La fel, avem şi persoane victime vârstnice. Chiar şi 80 + ani. Evident ne sesizează şi despre cazuri de violenţă asupra copiilor, care se întâmplă în familie.”

MONITORIZAREA VICTIMELOR ŞI AGRESORILOR REDUCE VIOLENŢA

Statisticile deloc îmbucurătoare sunt şi la capitolul agresori. Doar anul trecut în evidenţa poliţiei erau 5.542 de bărbaţi, agresori familiali, cu peste 100 mai mulţi decât în 2023. Au fost emise peste 1.100 de ordonanţe de protecţie a victimelor. Potrivit Inspectoratului Naţional de Probaţiune, anul trecut, 878 de persoane au fost monitorizate, dintre care 91 nu au respectat restricţiile.

GHEORGHE AGHENIE, reprezentant, INP: „Toate persoanele aflate la evidenţă poartă brăţară de monitorizare. La moment sunt 148 de agresori familiali activi. Interdicţiile care sunt prevăzute în ordonanţa de protecţie este ca să nu se apropie de victimă la locul de trai, locul de muncă, locul de studii, ceea ce direcţia monitorizează. În caz încalcării prevederilor ordinului de restricţie, inspectorii de probaţiune îl sună pe agresor, iar dacă acesta nu se conformează, atunci se apelează Serviciul 112. Datele arată că 3% din agresori recidivează.”

GHEORGHE AGHENIE, reprezentant, INP: „Avem şi verificări inopinante. Verificarea echipamentului când avem ceva dubii. Mai sunt cazuri când agresorul în stare de ebrietate deteriorează. Suntem obligaţi să ne deplasăm la locul de trai al lui şi să-i schimbăm echipamentul.”

MARIANA GORNEA, procuror: „Este foarte important atunci când este aplicată pedeapsa penală, agresorii familiali să fie supuşi unor programe educaţionale, programe de reducere a comportamentului violent. În situaţia condamnaţilor, aceste programe sunt aplicate de către organul de Probaţiune.”

Violenţele sub orice formă le fac pe unele femei şi fete să devină, la rândul lor, agresoare. La Penitenciarul de femei nr. 7 Rusca sunt peste 30 de femei condamnate pentru că şi-au ucis partenerii sau membrii ai familiei.

DIN VICTIME POT DEVENI AGRESORI

Ludmila Satcovscaia a fost, ani la rând, victima violenţei domestice. Prima palmă spune că a primit-o după nouă luni de relaţie. Femeia a ajuns în penitenciar după ce şi-a ucis concubinul, în ianuarie 2022. Pentru crima comisă a primit 10 ani de închisoare. Acum regretă ce a făcut şi le îndeamnă pe celelalte femei să ceară ajutor la primele semne de violenţă.

LUDMILA SATCOVSCAIA, deţinută: „El tare des mă bătea. Eu m-am adresat la poliţie de şapte ori. El scăpa mereu cu ore neremunerate în folosul statului. Eu eram sătulă. De atâtea ori am fost bătută, înjosită, la podea, să dorm la nănaşă, la casa mea cu primul soţ, la vecini am dormit des. Vecinii toţi ştiau că el mă bate.”

Printre deţinute sunt şi tinere. Este şi cazul Nataliei Baroncea, de 19 ani, care a ajuns în 2022 după gratii pentru că şi-a ucis cumnatul. Ea spune că bărbatul era violent cu sora ei şi a încercat să o apere, dar totul s-a terminat cu o tragedie.

NATALIA BARONCEA, deţinută: „Eu nu trebuia să procedez cu el aşa. Trebuia întâi să anunţ poliţia despre ce se întâmplă. El era violent cu sora. Striga la ea. Îndrăznea să ridice mâna la ea. Ea nu a anunţat niciodată poliţia.”

Tânăra crede că a făcut asta pentru că a crescut într-o familie în care violenţa era unica soluţie.

NATALIA BARONCEA, deţinută: „Eu acolo am văzut doar certuri, bătăi şi fiecare întrebare, problemă se rezolva doar cu cearta şi bătaia. Posibil de aia eu aşa am reacţionat. Mie îmi pare rău de faptul ce am făcut, pentru că eu nu am avut dreptul să iau viaţa unui om.” VIOLENŢA ÎN FAMILIE: MĂSURI URGENTE

Autoritățile, dar și organizațiile de neguvernamentale, fac un apel pentru conștientizarea și prevenirea acestor acte inacceptabile, în contextul în care numeroase victime rămân captive în relații abuzive, fără a ști de unde să ceară ajutor.

MARIANA GORNEA, procuror: „E clar de la sine că victimele rămân să fie dependente de agresor, fie le este frică, fie au ruşine. Uneori, poate de ce nu, chiar neîncrederea că va fi investigat cazul şi va fi tras la răspundere agresorul. De multe ori chiar dacă victimele apelează la poliţie, ulterior când sunt iniţiate investigaţiile penale renunţă sau îşi retrag plângerea. Chiar în asemenea situaţii procurorii continuă investigaţiile, iar retragerea plângerii nub condiţionează urmărirea penală.”

DANIELA DABIJA, manager, Centrul Internaţional "La Strada": „Ruşinea şi frica oricum rămân să fie. Da, pentru că Telefonul de Încredere este unul anonim şi confidenţial. Anume asta le face să aibă curajul ăsta să sune, să spună. Nu întotdeauna şi nu toate dintre ele raportează la poliţie, de exemplu.”

Iar cazul Anei-Maria, tânăra însărcinată în şase luni, care în aprilie 2024 a fost violată, maltratată şi ucisă de Gheorghe Cotorobai, a fost încă un un semnal de alarmă pentru autorități. Drept urmare, pe 15 august 2024, în legislaţia Republicii Moldova a fost introdusă noţiunea de femicid, cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor. Deși s-au făcut progrese semnificative, realitatea rămâne una dureroasă, iar soluțiile sunt încă insuficiente pentru a eradica acest fenomen.

MARIANA GORNEA, procuror: „Avem, din păcate, lipsă de specialişti necesari, inclusiv psihologi în vederea efectuării acelei evaluări psihologice. Ne întâlnim cu situaţii de tergiversare a urmăririi penale din motivul că durează în timp efectuarea expertizei psihiatrică-psihologică din cauza lipsei experţilor acreditaţi pe domeniu.”

ALEXEI BUZU, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale: Noi trebuie să fim mult mai buni pentru a câştiga încrederea persoanelor afectate de violenţă, în mod special al fetelor şi femeilor. Noi în 2024 am început un efort mult mai substanţial, pentru a încuraja femeile şi fetele să raporteze. La moment avem în baza naţională de date aproximativ 4400 de asemenea cazuri. În fiecare raion avem, care are unica preocupare să ofere suport asistenţilro sociali în gestionarea cazurilor de violenţă. Avem 10 agenţii naţionale teritoriale de asistenţă socială .”

Parlamentul Republicii Moldova vrea să înăsprească sancţiunile pentru comiterea actelor de violenţă împotriva femeilor. Vicepreşedintele Legislativului, Doina Gherman, a prezentat săptămâna aceasta un pachet de legi care abordează diverse forme de violenţă, inclusiv în mediul online, şi prevede extinderea măsurilor de protecție și pedepse mai dure pentru agresori.

Proiectul de lege vorbeşte despre extinderea de la trei la şase luni a ordonanţei de protecţie, iar ordinul de restricție de urgență pentru agresori va fi prelungit de la 10 la 20 de zile.

Pentru a chema în ajutor echipa Centrului de Justiție Familială al Poliției, se poate apela serviciul de urgență 112 sau Telefonul de încredere pentru femei și fete. REPUBLICA MOLDOVA: 112 sau 0 8008 8008

ROMÂNIA: 0800.500.333

REPORTER: ANGELINA UNGUREANU