Un consilier de la administraţia prezidenţială ucraineană, Mihailo Podoliak, a revenit vineri asupra comentariilor cu privire la oprirea tranzitului de petrol rusesc spre Europa prin oleoductul Drujba, care aprovizionează în special Slovacia, Ungaria şi Republica Cehă, informează AFP.
Preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat marţi sfârşitul tranzitului gazului rusesc prin teritoriul ucrainean către Europa de la 1 ianuarie 2025.
Iar joi, Podoliak a dat asigurări că, „pe lângă gaz, oleoductul Drujba va înceta să funcţioneze” de asemenea la acea dată, într-un interviu acordat publicaţiei ucrainene Novini.Live.
Rugat vineri de AFP să-şi clarifice remarcile, consilierul lui Volodimir Zelenski a dat înapoi.
„Ne-am îndeplinit şi vom continua să ne îndeplinim toate obligaţiile contractuale faţă de partenerii noştri europeni”, a declarat Podoliak pentru AFP, spunând că doreşte să facă „o clarificare” şi lăudând poziţia „constantă” a Kievului.
„Acest lucru se referă la relaţiile noastre bilaterale cu ţările europene, inclusiv cu partenerii noştri maghiari şi slovaci”, a subliniat el.
Oleoductul Drujba – a cărui denumire înseamnă „Prietenie” – a fost construit la începutul anilor 1960, în timpul perioadei sovietice, şi este acum o reţea de aproape 9.000 de kilometri lungime.
Ramura sa nordică leagă Rusia de Polonia şi Germania prin Belarus, în timp ce ramura sudică transportă petrol rusesc în Ungaria, Slovacia şi Republica Cehă.
UE a interzis majoritatea importurilor de petrol din Rusia din 2022, dar conducta Drujba a fost iniţial scutită de această decizie, după care Bruxellesul a interzis furnizarea de ţiţei către Germania şi Polonia prin această infrastructură în primăvara anului 2023.
Cu toate acestea, relaţiile dintre Kiev, pe de o parte, şi Budapesta şi Bratislava, pe de altă parte, au devenit din nou tensionate de când cele două ţări din Europa Centrală au acuzat autorităţile ucrainene la sfârşitul lunii iulie că împiedică tranzitul petrolului de la gigantul rus Lukoil destinat acestora, compania fiind acum vizată de noi sancţiuni de către Kiev.
Ungaria premierului Viktor Orban, care este apropiat de Vladimir Putin, şi Slovacia, care este foarte dependentă de petrolul rusesc, au apelat la Bruxelles pentru a soluţiona disputa, dar Comisia Europeană a transmis că nu consideră că cererea lor de „consultări urgente” este „justificată”.
Cehia, la rândul său, a investit recent în proiectul de extindere a conductei TAL, care merge din nordul Italiei până în sudul Germaniei, pentru a se elibera de dependenţa de petrolul rusesc.
