Detalii ale istoriei Marii Uniri de la 1918 dar şi dezvăluiri din culisele Sfatului Ţării, sunt acum la îndemâna cetățenilor, la doar un click distanţă. 19 mii de documente din Fondul "Sfatul Țării" au fost convertite în format digital şi vor fi publicate în etape pe site-ul Agenției Naționale a Arhivelor. Proiectul este finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al României. Documentele au fost traduse şi în limba română şi vor fi accesibile din orice colţ al lumii.
ALEXANDRU ARGINT, şef interimar, Direcţia Activităţi Ştiinţifice şi Cercetare: „86 de voturi şi trei contra, e primită rezoluţia blocului moldovenesc pentru Unirea Basarabiei cu România. Au fost timpuri grele, a fost în pericol dar totuşi au avut această putere, tărie să voteze.”
Întrunul dintre dosarele aflate in Fondul "Sfatului Ţării" găsim în original procesul-verbal şi Declaraţia de Unire a Basarabiei cu România. Documentele sunt în limbile română şi rusă şi conţin unele redactări. Putem accesa și paginele ziarului Sfatul Ţării, care apărea în 1918 tot în două limbi.
IGOR CAŞU, director, Agenţia Naţională a Arhivelor: „Discuţiile se poartă mai mult în rusă fiind limba literară, asta nu înseamnă că deputaţii nu ştiau limba română, dar aveau unele complexe, nu aveau un vocabular bogat. Totodată era intenţia ca cei care nu ştiu româna deloc, să cunoască.”
Despre activitatea din Sfatul Țării, între 1917-1918, au fost păstrate în Arhiva Naţională peste 19 mii de documente. Multe dintre ele au avut nevoie de restaurarea înainte de a fi transformate în format digital.
„Priviţi aici o filă, se vede că a fost supusă cândva unui incediu, toată se macină şi-a am făcut acoperire totală.”
„Sunt file care sunt rupte, boţite, dar cu fiecare literă trebuie atent.”
ALEXANDRU CERBU, director adjunct, Agenţia Naţională a Arhivelor: „Sunt documente cu privire la activitatea Sfatului Ţării, deputaţii Sfatului Ţării, lista, informaţia cu privire la corespondeţa Sfatului Ţării cu alte instituţii, procesele verbale. Putem urmări discursuri, atmosfera din societate, sunt rapoarte cu privire la atitudinea cetăţinilor.”
Digitalizarea documentelor a fost posibilă datorită unii investiţii de peste 25 de mii de euro, oferită de Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare, din România. Cu aceştia bani s-au cumpărat două scannere performante.
Agenţia Naţională a Arhivelor a organizat și o expoziţia dedicată aniversării a 105 ani de la Unirea Basarabei cu Țara Mamă și a primit vizita ambasadorului României.
Excelenţa Sa CRISTIAN LEON ŢURCANU, ambasadorul României în Republica Moldova: „M-am bucurat foarte mult să văd că unul din proiectele deosebit de importante derulate de RoAid, aici la Chişinău a venit în beneficiu arhivelor.”
DANIEL VODĂ, purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova: „Procesele de digitalizarea înseamnă mai puţin hârtie, mai puţine cheltuieli şi facilitarea contribuabilului.”
Unirea Basarabiei cu România a fost votată pe 27 martie 1918. A fost de fapt reunificarea vechii provincii româneşti Basarabia, ruptă de Moldova şi alipită abuziv de Rusia, în 1812.
