Justiție

Pedepse mai dure pentru scurgerile de informații şi spionajul împotriva Republicii Moldova

Pedepse mai dure pentru scurgerile de informații şi spionajul împotriva Republicii Moldova

Pedepse mai dure pentru scurgerile de informații şi spionajul împotriva Republicii Moldova. Autoritățile pregătesc completarea Codului Penal cu o serie de noțiuni şi infracţiuni noi, pedepsite cu ani grei de puşcărie şi amenzi consistente. Autorii proiectului spun că e nevoie urgentă de aceste modificări legislative pentru că actualul cadru normativ are multe lacune şi nu permite tragerea la răspundere a spionilor ce au şi cetăţenia Republicii Moldova.

Potrivit proiectului de lege, Codul Penal va fi completat cu două noţiuni: entitate anticonstituțională şi structură informativă ilegală. Suplimentar se vor introduce şi câteva infracţiuni noi. Periclitarea gravă a securităţii Republicii Moldova se poate pedepsi cu închisoare de până la 20 de ani. Pentru constituirea unei structuri informative ilegale sunt prevăzuţi 10 ani de închisoare şi amendă de până la 400 de mii de lei. O altă infracţiune este complotul împotriva Republicii Moldova, care va fi sancţionat cu şapte ani de detenţie. Cei găsiţi vinovaţi de culegere neautorizată de informații pot face cinci ani de puşcărie la care se adaugă o amendă de până la 67.500 lei. Iar separatismul se va pedepsi cu închisoare de până la cinci ani şi amendă de 250 de mii de lei.

INFRACŢIUNILE PROPUSE ÎN CODUL PENAL Sursa: TVR MOLDOVA Periclitarea gravă a securităţii - închisoare de la 12 la 20 de ani Constituirea unei structuri informative ilegale - închisoare de la 7 la 10 ani; amendă de 8.000 u.c. (400.000 lei)

Complot împotriva Republicii Moldova - închisoare de la 2 la 7 de ani

Culegerea neautorizată de informații - închisoare 5 ani; amendă de până la 1.350 u.c. (67.500 lei) Separatismul - închisoare de la 2 la 5 ani; amendă de 5.000 u.c. (250.000 lei)

Autorităţile spun că infracțiunile propuse incriminează aceleaşi fapte de spionaj şi trădare de patrie care, de cele mai multe ori, nu pot fi imputate cetăţenilor Republicii Moldova din cauza unor lacune din legislație.

OLESEA STAMATE președintele Comisiei Juridice: " De facto, sunt cetățeni ai Republicii Moldova şi respectiv nu pot desfășura, teoretic, acțiuni de spionaj împotriva Republicii Moldova fiind că spionajul are ca şi subiect cetățeni străini. Ei sunt cetățeni ai Republicii Moldova respectiv nu pot fi subiecți ai acțiunilor de spionaj, dar ei desfășoară acțiuni de spionaj sau care pot fi catalogate ca spionaj şi nu se încadrează."

RADU FRIJA şef direcţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate: "La momentul actual, din câte ştim noi nu avem nici un dosar penal pe spionaj şi propunerile noastre au rezultat anume din situația practică pe parcursul a 30 de ani este foarte dificil de a prinde spionul sau trădătorul în momentul când desfășoară acțiunea. E mult mai uşor să constați, să descoperi că a venit o persoană cu intenții şi a început a intra în contact cu cetățenii noştri şi ei răspund la contactul respectiv, decât să-i prinzi apoi când au cules informațiile secrete şi le-au transmis şi toate acțiunile date."

În timpul dezbaterilor din comisie, deputatul independent, Gaik Vartanian, care nu până demult făcea parte din fracţiunea Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, a întrebat dacă şi unionismul va fi pedepsit. GAIK VARTANIAN deputat independent: "Adică, sub incidența legii intră şi acele entități care întreprind acțiuni de promovare a unionismului care ar duce la pierderea teritoriului Republicii Moldova. Organizațiile unioniste la fel ar cădea sub incidenţa legii?"

VASILE GRĂDINARU deputat PAS: "Trebuie să facem distincţie între unionism şi faptele incriminate la aceste articole. Or, curentul unionist, viziunea de unire a Republicii Moldova cu România nu se încadrează nicicum în acțiunile prevăzute aici ori la articolul 337 sunt expres prevăzute faptele care sunt incriminate şi acestea nu au nici o treabă cu unionismul."

Proiectul a fost votat în prima lectură iar acum este actualizat şi va deveni lege după aprobarea în a doua lectură.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter