Niciun procuror sau judecător, din vina cărora Republica Moldova a fost condamnată de CEDO, nu a plătit pentru sentinţele dictate abuziv, care au distrus destine omeneşti şi au afectat imaginea ţării în lume. Asta deşi exista, din 2015, o lege prin care aceşti magistraţi, dar şi alţi înalţi funcţionari, ar fi trebuit să achite, din propriul buzunar, amenzile dictate de Înalta Curte. Experţii spun că actul normativ avea lipsuri care, întâmplător sau nu, îi favorizau pe cei ce împart dreptatea greşit sau cu rea-voinţă. Abia în 2023, după opt ani, legea a fost corectată şi autorităţile din justiţie spun că am putea asista la primele hotărâri prin care aceşti procurori şi judecători să fie traşi la răspundere. Urmăriţi în continuare un nou reportaj din campania Moldova IN/dependentă.

VADIM CHEPTANARU jurnalist TVR MOLDOVA: „În cei 32 de ani de independenţă, Republica Moldova a fost condamnată la CEDO de peste 600 de ori”.

Asta înseamnă că din bugetul de stat, s-au scurs, către victimele corupţiei, incompetenţei sau altor factori nocivi, peste 22 de milioane de euro.

Asta înseamnă că, raportat la numărul populaţiei, conform ultimului recensământ din 2014, fiecare cetăţean al Republicii Moldova a plătit pentru neglijenţa magistraţilor sau procurorilor câte opt euro."

VADIM VIERU avocat Promo-LEX: „Mai avem şanse să fim condamnaţi încă în peste o mie de cazuri care sunt pendente la CEDO şi care au şase mari de succes, de două ori mai mult decât cazurile pe care deja au fost pronunţate hotărâri. În multe cazuri sunt responsabili nu doar judecătorii, sunt cazuri, de exemplu, de maltratare, unde sunt responsabili alţi subiecţi care au aplicat tortura."

Aceste peste o mie de dosare s-au adunat la CEDO în ultimii 12 ani. Dacă Republica Moldova le pierde riscăm ca, doar într-un deceniu, să avem de aproape două ori mai multe condamnări decât în toată perioada de la obţinerea independenţei şi până acum. Un semnal extrem de prost pentru funcţionarea justiţiei din Republica Molodova. Ba mai mult, aceste sentinţe ar putea face o gaură enormă şi în bugetul statului dacă potenţialii vinovaţi nu vor fi declaraţi buni de plată. În 2016, după aprobarea Legii Agentului guvernamental, ministerul Justiţiei de la Chişinău a formulat 11 cereri de regres, aşa cum se numeşte procedura de sancţionare disciplinară a vinovaţilor pentru condamnările la CEDO. Surpriză, însă! Toate au fost respinse de instanţăe. Imediat, câţiva magistraţi vizaţi s-au adresat Curţii Constituţionale pentru a verifica dacă acest mecanism este legal sau nu. Iar Curtea le-a dat dreptate spunând că legea nu este suficient de clară.

DUMITRU OBADĂ, agent guvernamental la CEDO: „Curtea Constituţională a spus că pentru a trage la răspundere un magistrat trebuie să fie stabilită vinovăţia printr-o sentinţă judecătorească definitivă, naţională, intenţie sau neglijenţă gravă admisă."

VERONICA MIHAILOV–MORARU, ministrul Justiţiei: „Cauzele pe care Republica Moldova le-a pierdut la CEDO nu sunt considerate acte de constatare de vinovăţie penală, la nivel naţional."

De atunci şi până în acest an, legea privind Agentul guvernamental a fost modificată de mai multe ori, pentru a nu mai lăsa portiţe de scăpare magistraţilor care au luat decizii abuzive, sancţionate de CEDO. Iată cum funcţionează întregul mecanism.

DUMITRU OBADĂ, agent guvernamental la CEDO: „Ministerul adresează sesizări CSP-ului sau CSM-ului. Pe cale de consecinţă, CSM sau CSP autosesizează inspecţia judiciară sau a procurorilor care demarează proceduriloe disciplinare. În cadrul acestui process trebuie să fie stabilit că s-a admis abaterea disciplinară. Din momentul în care inspecţia emite totuşi o decizie privind abaterea disciplinară, Ministerul sau Guvernul, având dovada abaterii disciplinare se poate adresa deja în judecată pentru a solicita recuperarea prejudiciului cauzat."

Totuşi, mulţi dintre procurorii şi judecătorii din vina cărora Republica Moldova a fost condamnată la CEDO, ar putea scăpa basma curată. Şi asta pentru că termenul de prescripţie este foarte scurt.

DUMITRU OBADĂ, agent guvernamental la CEDO: „Aceste acţiuni pot fi înaintate într-o perioadă determinată de timp. Acum, legea spune că nu mai târziu de cinci ani din momentul comiterii abaterii disciplinare. Multe dintre ele sau majoritatea au peste 7, 8, 10, 15 ani de la momentul comiterii abaterii disciplinare. Şi iarăşi trebuie să ne gândim ce facem cu această prescripţie."

VERONICA MIHAILOV–MORARU, ministrul Justiţiei: „La moment, Ministerul Justiţiei a pregătit în jur de 30 de cereri potenţiale pe care noi putem deja sesiza acţiunile de regres dar urmează să se expună mai întâi CSM şi CSP, deoarece urmare a modificărilor la lege, noi vom înainta, în baza acestora către CSM ce ţine de judecători şi către CSP ce ţine de procurori. Evident, pentru asta avem nevoie şi de organe de administrare funcţionale."

Cine sunt procurorii şi judecătorii care ar putea plăti daunele cauzate Republicii Moldova este, deocamdată, secret. Fără vreun motiv anume, ministerul Justitiei a refuzat să ne prezinte această listă. Asta chiar dacă informaţia e de interes public.Totuşi, surse din minister ne-au spus că unul dintre cei 30 ar fi Vasile Botnari, fost director SIS, care ar trebui să restituie 50 de mii de euro, prejudiciu plătit de Republica Moldova în dosarul expulzării profesorilor turci.

Singura dată când mecanismul de regres s-a aplicat cu succes în Republica Moldova a fost în cazul lui Vlad Coteţ, fost viceprimar al Chişinăului. La cererea ministerului Justiţiei, judecătoria Buiucani l-a obligat să dea înapoi 20 de mii de lei. Este amenda pe care statul a plătit-o, prin sentinţă CEDO, după ce funcţionarul a refuzat să semneze ordinul de repartiţie a locuinţei sociale unui militar, conform legii.

VADIM VIERU avocat Promo-LEX: „Dacă ar face-o şi dacă această măsură s-ar aplica în practică, cred că asta ar avea un efect de responsabilizare asupra tuturor subiecţilor care sunt implicaţi în procesul de justiţie. Cred că la această etapă n-ar trebui să fie impedimente legale ca să fie făcut acest lucru."