Astăzi, 23 august 2024, se împlinesc 85 de ani de la Pactul Ribbentrop-Molotov, cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler, un tratat de neagresiune încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă, semnat la Moscova de şeful guvernului şi ministrul de externe a URSS Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop, în prezenţa lui Stalin.
Pactul a împărţit Europa în sfere de influenţă sovietică şi nazistă, care a declanşat Al Doilea Război Mondial şi a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferinţă.
Documentul cuprindea trei clauze, respectiv împărţirea Finlandei şi a celor trei state baltice (Lituania, Letonia, Estonia), o clauză privind Polonia, ce prevede inclusiv posibila ei dispariţie ca stat independent, şi una privind Basarabia.
Potrivit istoricilor, cel mai important efect a fost, fără îndoială, ultimatumul sovietic din iunie 1940, care a dus la cedarea Basarabiei de către România. Şi a mai fost crearea unei situaţii de politică externă aproape fără ieşire pentru România, care a pus-o, practic, în braţele Germaniei naziste, stat care, după seria de cedări teritoriale prelungită până în septembrie 1940, s-a declarat, după aceste ajustări dramatice, gata să garanteze nu doar ceea ce se numea atunci independenţa politică a României, ci şi noua să configuraţie teritorială.
Scopul declarat al acestui pact era, din punctul de vedere oficial al Germaniei, ca cel de-al Treilea Reich să-şi asigure flancul estic în perspectiva iminentei invadări a Poloniei, petrecută, de altfel, cu o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939. Pe de altă parte, Uniunea Sovietică voia să câştige timp, să prevină temporar o invazie germană, întrucât Armata Roşie avea prea puţini ofiţeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, în frunte cu mareşalul Tuhacevski, sub pretextul unui complot imaginar.
În realitate, ambele ţări agresoare voiau să se asigure, cel puţin oficial, că vor avea spatele „acoperit” în procesul expansionist de împărţire în două a ceea ce rămăsese neocupat şi/sau neîmpărţit din Europa.
În 2008, Parlamentul European a declarat ziua de 23 august drept Ziua Europeană de comemorare a victimelor stalinismului şi nazismului.
Iar în 2019, Parlamentul European a votat adoptarea unei rezoluţii prin care UE condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică şi Germania nazistă.
Rezoluţia „subliniază că cel de-al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a fost început ca rezultatul imediat al notoriului pact de non-agresiune şi de cooperare nazist-sovietic din 23 august 1939, prin care doi regimurile totalitare care împărtăşeau obiectivul cuceririi mondiale au împărţit Europa în două zone de influenţă.
