Parlamentul examinează, în aceste momente, în prima lectură, modificările la Codul electoral care vor stabili cadrul legal pentru organizarea alegerilor din autonomia găgăuză. În timp ce Comratul acuză Chișinăul că a modificat regulile fără consultări și cere reluarea dialogului într-un format internaţional, autoritățile centrale susțin că discuțiile pot avea loc între prima și a doua lectură, iar modificările sunt necesare pentru punerea în aplicare a deciziei Curții Constituționale și pentru organizarea scrutinului din această toamnă.
După ce, ieri, Adunarea Populară de la Comrat a cerut Parlamentului să retragă de pe ordinea de zi proiectul privind modificarea Codului Electoral, astăzi, disputa s-a mutat în fața legislativului. Președintele Adunării Populare a organizat o conferință de presă în care le-a cerut autorităților de la Chișinău un dialog transparent, implicarea partenerilor internaționali și revizuirea efectelor deciziei Curții Constituționale din 9 iulie.
VALENTIN GAIDARJI, președinte al Adunării Populare a Găgăuziei: Reiterăm că ulteriorul dialog cu Chişinăul e posibil doar într-un format transparent şi cu o prezenţă obligatorie a organizaţiilor internaționale.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: Domnule preşedinte al Adunării, dacă e aşa, e perfect. Între prima şi a doua lectură, până în 24-25 august, avem timp suficient să discutăm în detaliu, să ascultăm argumentele tuturor părţilor. Pentru ca Comisia Electorală Centrală să demareze, ulterior, pregătirile pentru alegerile din acest an, acum nu pot exact să spun dacă o să fie 15 noiembrie. Trebuie să calculeze ei exact termenii, dacă se încadrează.
Anterior, Adunarea Populară a Găgăuziei a stabilit data alegerilor pentru 15 noiembrie, deși, după hotărârea Curții, nu mai exista un cadru legal care să permită organizarea scrutinului. Șeful legislativului spune că stabilirea datei alegerilor de către Adunarea Populară a fost făcută fără a avea un cadru legal.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: Stimaţilor deputaţi şi politicieni din Găgăuzia, noi nu avem timp şi Parlamentul R. Moldova o să îşi asume. Şi, în lumina deciziei şi recomandărilor Curţii Consituţionale, să aducem în concordanţă tot cadrul legal, ca, într-un final, şi trebuie să facem lucrul ăsta neapărat, să dăm Găgăuziei o adunare aleasă de cetăţenii din această unitate teritorial administrativă.
Citește și: Parlamentul formează o comisie de anchetă pentru a elucida valul mare de escrocherii telefoniceDisputa privind alegerile din autonomia găgăuză durează de mai multe luni. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat în noiembrie 2025, iar tentativele de organizare a scrutinului au fost amânate din cauza neînțelegerilor privind regulile electorale. Proiectul examinat astăzi, în Parlament, prevede ca alegerile pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan să fie organizate concomitent, iar autoritatea electorală din autonomie să fie integrată în sistemul național. Totodată, începând cu următorul scrutin, din 2030, deputații găgăuzi ar urma să fie aleși prin sistem proporțional, nu uninominal.
