Cultură

Baletul Naţional „Joc” - ambasadorul cultural al R. Moldova

Baletul Naţional „Joc”
Sursa video: TVR MOLDOVA

Fondat în august 1945, Baletul Naţional „Joc", care, la începuturi, se numea Ansamblul Naţional Academic de Stat de Dansuri Populare "Joc", reprezintă un tezaur al culturii basarabene. De-a lungul anilor, colectivul s-a afirmat ca un ambasador al tradiţiilor autentice româneşti în întreaga lume. Dansurile Joc-ului au scris istorie şi au adus lumină chiar şi în cele mai întinecate vremuri pe care le-au traversat basarabenii.

ALIONA STRÂMBEANU director, Baletul Naţional "Joc": „Conform documentelor de arhivă, înfiinţarea "Jocului" datează din data de 23 august 1945.  Însă din mărturii şi alte documente, ansamblul şi-a început activitatea mai demult, anii 30, la Tiraspol. Istoria Ansamblului este extraordinar de bogată deoarece ea a început în vremuri grele. Dansatorii, pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial aveau "activitate" pe front”.  

Directoarea Baletului Naţional "Joc", Aliona Strâmbeanu, se află la cârma instituţiei din vara anului 2017. Cu mândrie ne mărturiseşte că faima ansamblului se datorează caracterului inedit al dansurilor - o simbioză între arta clasică a baletului şi cea a folclorului autentic. Dansurile puse în scenă reflectă viaţa, exprimă aspiraţiile şi sentimentele poporului român.

„Când spunem "Joc" imediat ne referim la dansul popular fiindcă noi ne inspirăm din dansul folcloric şi au creat creaţii coregrafice. Unicitatea Ansamblului "Joc" constă în bogaţia elementelor dansului popular adunat într-un singur dans: mişcarea caleidoscopică, figurile din dans, sincronizarea, complexitatea elementelor, tehnici interpretativă care trebuie să fie de un nivel foarte înalt. Toate sunt atuurile pe care le are Ansamblul şi căruia i se datorează succesul acestui ansamblu”.

În cei 77 de ani de activitate, familia Ansamblului "Joc" a muncit cu râvnă şi pasiune pentru a-şi clădi cartea de vizită - dansurile. Până în prezent, au fost montate în scenă peste 80 de coregrafii, urmărite şi aplaudate de peste 18 milioane de spectatori din lumea întreagă.

„Chiar în stilistica loc, aceste hore, aceste rotunde sunt asemenea soarelui, cerului. De fiecare dată, privesc aceste dansuri şi este un omagiu adus vieţii. Dansurile noastre sunt foarte frumoase. Dansurile noastre sunt adevărate poezii, de dragoste, de patrie, de neam.
În îmbinarea lor - costumul, muzica, apoi ele creează nişte feerii scenice absolut unice”.

În anul 2017, ansamblul a venit în faţa publicului cu un alt nume - Baletul Naţional "Joc". Astfel, Joc-ul şi-a propus să joace şi mai spectaculos, să unească generaţii.

„Ne doream ceva absolut nou, o nouă imagine pentru public pentru ca  ansamblul să fie perceput nu numai de generaţiile care cunosc Ansamblul de până la 1990 atunci când aveam o anumită imagine. Era el şi ea în prim plan, era perechea soliştilor care ne aduce aminte de muncitorul, muncitorul, muncitoarea şi secerea şi ciocanul. Este aşa o sculptură sovietică. Noi ne-am dorit un rebranding pentru că înţelegeam că tezaurul şi frumuseţea Ansamblului trebuie transmisă prin alte elemente. Trebuie comunicată un pic altfel”.

Pandemia de COVID-19 şi-a pus amprenta şi asupra activităţii artistice a ansamblului. În prezent, însă, dansatorii au revenit în sălile de repetiţii cu  forţe noi şi cu dor de a învăţa paşi noi.

„După vacanţa din luna iulie, Ansamblul "Joc" a revenit în activitatea sa obişnuită şi începem cu repetiţiile, reluarea unui suite extraordinare "Transcarpatia". Reluăm acest programă pentru că în luna martie vom merge în turneu în Polonia, considerăm că este şi un omagiu adus poporului ucrainean pentru eroismul în războiul care are loc lângă noi. Pentru a ne reveni în forţă trebuie să avem repetiţiile la zi pentru că spre finele lunii august avem spectacolele preconizate. Primul spectacol e pe 28 august are loc la Copanca, raionul Căuşeni”.

Baletul Naţional "Joc" este şi creaţia marilor coregrafi, care au crescut generaţii de dansatori.

„Repetiţiile sunt dirijate de  prim-maestrul de balet Evgheni Sandu. Anul acesta marchează 50 ani de activitate în acest ansamblu. A trecut toate etapele, având şcoala coregrafică de balet de la Moscova. A activat iniţial în calitate de balerin, ulterior – maestru al scenei şi acum prim-maestru de balet.  Domnul este responsabil de toate dansurile care constituie tezaurul Ansamblului "Joc" care au fost jucate pe parcursul multor, multor ani”.

E nevoie de tenacitate ca să faci faţă repetiţiilor şi exigenţelor ansamblului, iar fiecare dansator trebuie să respecte un şir de reguli.

„Disciplina în trupa noastră de balet e un factor foarte important deoarece arta coregrafică este o artă colectivă. Dansul se produce în echipă, atunci când lipseşte cineva sau întârzie perturbează întreaga activitate şi de aceea se lucrează absolut pe nervi şi cu dedicaţie extraordinară. Repetiţiile noastre încep dimineaţa pe la orele 10 şi incep, evident, cu ora de clasică. Astfel, se pune în ordine instrumentul cel mai important – corpul.  Ei trebuie să aibă o condiţie fizică perfectă pentru a face faţă cerinţelor tehnice ale dansului”.

Diversitatea şi complexitatea elementelor coregrafice înseamnă efort, dedicaţie şi... transpiraţie, mai spune Aliona Strâmbeanu.  

„Noi nu dansăm un dans autentic, e vorba de dansuri populare trecute prin filiera baletului clasic. Din dansul de pe prispă a făcut artă pentru întreaga lume. Ajungem la perfecţiunea desăvârşită pe care o vedem în scenă este nevoie de multă muncă. Şi, iată, după concediu reluăm activitatea care, bineînţeles este un pic greu la început, dar pentru ca artiştii noştri să zboare în scenă, trebuie să transpiră mult în sala de balet.”

Joc-ul nu ar fi "Joc" fără costumele populare, alese pe sprânceană. În garderoba baletului sunt peste 6 mii de costume.

„Ne aflăm în visteria Baletului Naţional "Joc" şi anume, aici, unde stau stocate costumele femeilor. Ca o curiozitate, o mie şi ceva le-a cusut chiar Doamna Maria Cristea. Ansamblul are o lungă colaborare cu dumneaiei şi este autorul costumelor din Ansamblul "Joc". Doamna Florica este cea care menţine în ordine toate costumele şi lucrează aici de aproape 50 de ani. Costumul este cel mai spectaculos  element într-un spectacol coregrafic sunt costumele. Este elementul esenţial în decorul spectacolului. Avem costume extrem de bogate. Ele reprezintă diferite zone. Repet, nu sunt autentice, sunt, de asemenea, stilizate. Şi fiecare costum în sine reprezintă o creaţie independentă. Aici lucrează designerii, case de manufactură pentru ca să creeze un anumit costum pentru un anumit dans”.

Greutatea costumelor populare, este, la propriu, o adevărată provocare pentru colectiv, mai ales, în turnee.

„Când mergem într-un turneu, partea cea mai grea sunt costumele care cântăresc circa două tone. Iar pentru ele, evident, arendăm un autocar mare, fiecare set de costume sunt în containere pentru ca ele să nu se şifoneze  şi să fie îmbrăcate imediat de dansatori pentru a ieşi în scenă”.

Garderoba ansamblului este un adevărat tezar. Unele costume au chiar opt decenii. Altele, însă, sunt adapatate şi stilizate.

„Ultima achiziţie! Costumul este cel creat pentru suita JOC care a fost reluată după circa 40 de ani”.

„A fost creată de Maria Cristea şi inspirată din covorul moldovenesc, adică din partea de nord a Moldovei. E o fustă plisse, cu o stofă naturală, avem broderia la maşină specială creată însă ceea ce ţine de această bluză e un lucru manual. Aici avem o broderie manuală a iei respective, de asemenea, este inspirată din partea de nord a Republicii”.

Şi costumele bărbaţilor poartă o parte din istorie şi, în unele cauzi, energia primilor dansatori ai Joc-ului.

„Ne aflăm în costumeria bărbaţilor. Ţin în mână pălaria pe care a purtat-o legendarul nostru Spirdon Mocanu. Secţia bărbatească reprezintă, de asemenea, 3000 de mii exemplare de costume. Avem este costumul lui Spiridon Mocanu care s-a produs în miniatură coregrafică "Baba Mea" ”.  

Costumele Joc-ului provin din toate zonele spaţiului românesc.

„Iată este un costum din dansul Oaşi. Este şi o croială şi respectă în totalitate zona din Maramureş, acolo unde se dansează acest tip de dans Oaşi”.

În prezent, Baletului Naţional "Joc" are aproximatix 50 de dansatori, toţi aleşi pe sprânceană.  

„Cu o nouă stagiune noi, practic, incepem activitatea cu o nouă trupă. Dansatorii trebuie să aibă o pregătire extraordinară în spate, să aibă o condiţie fizică bună, să aibă un aspect exterior frumos. Unul dintre criteriile este înălţimea: un băiat trebuie să aibă peste 1.70 m iar fetele – peste 1.65 m. În afară de faptul că trebuie să aibă aptitudini, auz muzical, ritm”.  

Un dansator din "Joc" trebuie să fie şi talentat, şi muncitor, spune directoarea ansamblului.

„Eu aş zice că e 50 la 50. Totuşi, un artist trebuie să aibă har, să aibă o chemare de la Dumnezeu ca să se producă în această meserie. Mulţi doresc, puţini sunt chemaţi de Dumnezeu să vină şi puţini sunt cei care muncesc, au o auto disciplină extraordinară şi au un scop”.

După zâmbetul larg şi graţia mişcărilor scenice ale dansatorilor stau nopţi nedormite, luxaţii și dureri de spate. Efortul este unul colosal, mărturiseşte Aliona Strâmbeanu.

„Pentru ca traumatismele să nu se întâmple pe scenă este nevoie de aceste exerciţii, repetiţii, pentru ca corpul să fie antrenat. Şi, totuşi, este o profesie cu mare risc. S-a întâmplat şi nu odată ca dansatorul să îşi frângă picioarele, braţele. Aceste este instrumentul unui om”.

De-a lungul anilor, ansamblul "JOC" a cutreierat lumea în lung şi-n lat, a fost în peste 63 de ţări . Au fost montate peste 7800 de spectacole, dintre care 3800 peste hotarele Republicii Moldova. Măiestia dansatorilor a stârnit admiraţia întregului mapamond.

„Din mărturiile dansatorilor, din povestirile lui Vladimir Curbet, ei povestesc despre experienţe extrem de interesante din India, Australia, Mexic. Ritmurile noastre i-au prins de inimă pe toată lumea. La un moment, toată lumea dansa împreună cu dansatorii”.

O altă amintire de pus în ramă este turneul de vara trecută, din Turcia, în cadrul Zilelor Culturii.

„Publicul, da, era mixt. Erau cei din Diaspora dar şi publicul turc. Au reacţionat extraordinar. În special, la suita bulgărească, pur şi simplu, publicul a sărit în picioare. Nu poţi să stai pe scaun privind dansurile Jocului. El îţi mişcă sângele la fel cum se întâmplă în corpul unui dansator”.

La cei 77 de ani, Baletul Naţional "Joc" continuă să promoveze arta dansului popular şi să-i descopere imensa bogăţie.  

„Avem în plan să realizăm nişte colaborări cu coregrafi din România, ducem tratative, vrem să ne îmbogăţim repertoriul nostru cu mai multe dansuri. Visăm de ceva vreme să avem un turneu amplu prin toate oraşele din România. În repertoriul Ansamblului "Joc" sunt prezente aproape toate zonele folclorice din România. Avem dans din Bucovina, dans din zona Sibiului, Olteniei”.

author-img_1

Constantin Uzdris

Reporter