Giganţii din domeniul platformelor sociale ar trebui să ia măsuri concrete împotriva valului de dezinformare de pe platformele online. Distribuirea informaţiilor false subminează democrațiile, pacea și stabilitatea. Este una dintre solicitările, incluse într-o scrisoare deschisă, adresată companiilor din domeniul IT. Documentul a fost semnat de șapte premieri, inclusiv de şeful executivului de la Chişinău, Dorin Recean. Experţii în media salută decizia autorităţile dar spun că e nevoie şi de alte măsuri pentru a face faţă acestor provocări.
DORIN RECEAN, premierul Republicii Moldova: „Noi observăm cum reţelele sociale, canalele de diferite sisteme de comunicare devin platforme de război virtual. Noi vrem să îndemnăm toată lumea să acţioneze în sensul combaterii dezinformării, manipulării pe reţelele sociale. Vedem şi campanii care ţintesc dezbinări, campanii care ţintesc stabilitatea.”
Premierii Republicii Moldova, Ucrainei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei au semnat un document comun adresat marilor companii de tehnologie, îndemnându-le să lupte mai eficient împotriva dezinformării de pe platformele pe care le reprezintă. De la începutul războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, Republica Moldova se află în epicentrul unui război informațional.
SCRISOARE CĂTRE GIGANŢII DIN DOMENIUL PLATFORMELOR SOCIALE: Manipularea și interferența informațională străină, inclusiv dezinformarea, sunt desfășurate pentru a ne destabiliza țările, pentru a ne slăbi democrațiile, pentru a deraia aderarea Republicii Moldova și a Ucrainei la Uniunea Europeană și pentru a slăbi sprijinul nostru față de Ucraina pe fundalul războiului de agresiune al Rusiei.”
Miniştrii celor şapte state semnatare au cerut acţiuni concrete pentru a împiedica utilizarea serviciilor lor ca instrumente de promovare a dezinformării. Vorbim de abținerea de la acceptarea de plăți de la persoane care au fost sancționate pentru acțiunile lor împotriva democrației și a drepturilor omului.
Se recomandă ca algoritmii să fie schimbaţi în aşa fel încât să prioritizeze veridicitatea. Reprezentanţii platformelor online trebuie să se asigure că deep-fakes, adică acel conținut falsificat cu ajutorul inteligenței artificiale, dar și celelalte textele scrise de inteligenţa artificială sunt marcate în mod clar.
PETRU MACOVEI, directorul Asociației Presei Independente: „Consider că este doar jumătate din ceea ce se poate face iar principalele activităţi ar trebui să fie aici în ţară. Avem o mare problemă cu viteza de reacţie a instituţiilor la dezinformări. În acelaşi timp este foarte important să fie dezvoltate capacităţile tehnologice ale RM, or la moment mă îndoiesc că Inspectoratul General al Poliţiei are capacitatea să descopere cine stă în spatele unui mesaj sau a unei campanii de dezinformare.”
Experţii în media cred că şi mediul online-ul din Republica Moldova ar trebui monitorizat așa cum se face cu celelalte instituții media.
PETRU MACOVEI, directorul Asociației Presei Independente: „Primul lucru care trebuie făcut este de a obliga spaţiul online, toate site-urile să fie transparente, să cunoaştem cine sunt proprietarii pentru a ne reclama drepturile. Or noi în continuare avem situaţia în care de pe siteuri anonime, create peste noapte, cu denumiri sofisticate sunt distribuite diverse dezinformări.”
De exemplu, oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat în Republica Moldova şi sancționat de SUA și Marea Britanie, are zeci de postări sponsorizate pe reţelele sociale. Şor promovează o retorică agresivă şi transmite mesaje de promovare a fricii și dezbinării în societate. Mărimea audienței pentru fiecare reclamă înseamnă cam o treime din populația Republicii Moldova.
