„De două ori am tras o spaimă. Prima dată când rachetele de croazieră rusești au traversat spațiul aerian al R. Moldova. Eu, cel puțin, ne fiind un mare expert, dar cu experiența mea de inginer și de fost ofițer în armata sovietică, am ajuns la concluzia personală că militarii ruși premeditat au trasat traiectoria prin spațiul aerian al R. Moldova, dorind să ocolească sistemul de apărare anti aeriană a Ucrainei, fiind conștienți de faptul că noi nu dispunem de sisteme de apărare anti aeriană și pe această cale să lovească în spate Ucraina. Tot odată am avut două situații nefericite când două rachete au căzut pe teritoriul R. Moldova, prima dată la Naslavcea, și iată acum la Briceni. R. Moldova cu Ucraina are 1222 de km de frontieră terestră. Noi nu cunoaștem care sunt ținetele pentru rachetele rușești, unde sunt amplasata bateriile pentru apărarea anti aeriană a ucrainenilor, dar noi constatătm în urma valului de atacuri din partea Federației Ruse că ucrainenii se apără și ceva cade pe teritoriul R. Moldova. Rămâne de constatat că R. Moldova cu statul ei de neutralitate rămâne neprotejată”, susține deputatul PAS, Oazu Nantoi.

În context, analistul politic Veaceaslav Berbec a catalogat cel de-al doilea incident privind căderea rachetelor de croazieră rusești pe teritoriul R. Moldova drept o sfidare din partea Federației Ruse. 

„Cred că este o sfidare și o desconsiderare a R. Moldova, altă caracteristică nu pot să-i dau. Federația Rusă întotdeauna a tratat R. Moldova cu mută desconsiderare și asta putem să vedem pe parcursul anilor, cu diferite restricții la produsele agricole, și relația R. Moldova cu Federația Rusă din perspectiva conflictului transnistrean. Atitudinea Federației Ruse față de R. Moldova este de totală desconsiderare, iar acum este și o sfidare, prin faptul că utilizează aceste rachete prin spațiul R. Moldova fără a ține cont de diferite tratate internaționale și fără a ține cont de efectele negative ale acestor arme care, dacă ar exploda ar produce pagube foarte mari”, a declarat în platoul TVR Moldova Veaceaslav Berbec, analist politic.

De aceeași părere este și Virgil Bălăceanu, general român în rezervă și fost comandant al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei, care a ținut să precizeze că sistemele radar pe care le deține statul nostru ar putea depista traiectoria acestor rachete.

„La această dată nu putem vorbi despre un pericol în R. Moldova și nici de un pericol la adresa NATO. (...) Pe de altă parte Rusia nu se limitează la acțiunile militare propriu-zise din sud-estul Ucrainei și lovește în adâncimea teritoriului ucrainean, de data aceasta având o țintă preferată, sistemul enegetic al Ucrainei. Legat de cele două incidente de pe teritoriul R. Moldova, aici putem face diferența specifică. Chiar dacă nu există o capacitate de apărare anti aeriană a R. Moldova, cu privire la lovirea unor ținte deasupra teritoriului, totuși am convingerea că sistemele radar, deși sunt de tip analogic, au depistat traiectoria acestor rachete, dacă au încălcat spațiul aerian al R. Moldova, pentru că este o problemă foarte serioasă”, a declarat Virgil Bălăceanu, general român în rezervă și fost comandant al brigăzii multinaționale din sud-estul Europei.

Ediția emisiunii „Punctul pe AZi” din 6 decembrie poate fi urmărită mai jos. 

Precizăm că, autorităţile de la Chişinău au deschis un dosar penal după ce resturile unei rachete au fost descoperite ieri în raionul Briceni, la mică distanță de frontiera cu Ucraina. Ministerul Afacerilor Interne a anunţat că, între timp, au fost găsite şi alte fragmente ale armei, iar cercetările continuă. Şi reprezentanţii SIS au anunţat că fac schimb de informaţii cu cei din structurile de securitate ale Ucrainei în legatură cu acest grav incident.

Incidentul de la Briceni este al doilea de acest fel produs în nordul Republicii Moldova. Pe 31 octombrie, fragmentele unei rachete ruseşti au căzut la 500 de metri de localitatea Naslavcea. Din fericire, nu au fost înregistrate victime dar s-au spart ferestrele mai multor case din localitate. Autoritățile de la Chișinău au deschis şi atunci un dosar penal iar ambasadorul Federaţiei Ruse a fost convocat la ministerul de Externe pentru explicaţii. După aceea a fost expulzat un oficial rus din cadrul misiunii diplomatice la Chişinău.