„Prejudiciul este de 157 de milioane în primele cinci luni ale anului curent, dar noi trebuie să fim realiști. Nu este suma exactă... Noi înțelegem că au fost sume destul de impunătoare și mult mai devreme, dar se raportează acum. De exemplu, la cinci luni de zile, nu am avut în statistică această sumă", a relatat Viorel Cernăuțeanu în emisiunea Punctul pe AZi de la TVR Moldova.

Totodată, șeful IGP s-a declarat convins că mulți oameni nici nu raportează din cauză că le este „rușine”. 

„Există câteva metode sau circumstanțe din cauza cărora oamenii nu raportează. Una - din rușine, dar asta nu este o scuză. Omul trebuie să raporteze și să facem tot posibilul să își recupereze prejudiciul. Doi - oamenii cred până în ultimul moment că ceea ce au făcut ei este bine. Escrocii sunt atât de convingători în raport cu victimele încât acestea sunt atât de credule”, a menționat Cernăuțeanu.

În ce privește numărul dosarelor penale, șeful Poliției a afirmat: „Noi trebuie să înțelegem că au fost constatate peste 1.500 de denunțuri. Cât ține de cauzele penale aflate în gestiune, dacă nu mă înșel, sunt sub 800. În afară de asta, o parte de materiale sunt procese penale, deci, urmează să fie stabilit. Ulterior, cu siguranță, acest număr va crește”, a precizat șeful poliției.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 15 sesizări privind fraudele telefonice. Dintre acestea, nouă cazuri s-au soldat cu pierderi materiale, iar prejudiciul total depășește 1 milion de lei, potrivit Inspectoratul General al Poliției.

Audierile publice organizate pe 12 iunie în Parlament de Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică au scos în evidență amploarea escrocheriilor telefonice și online din Republica Moldova. Prejudiciile au crescut de la 40 de milioane de lei în 2023 la peste 272 de milioane în 2025, iar în primele cinci luni ale lui 2026, după cum a relatat Cernăuțeanu, au fost raportate peste 1.500 de cazuri.

Citește și: Aproape 3.000 de tentative de escrocherie telefonică în 10 zile: Prejudicii de 27 de mil. de lei

Potrivit Inspectoratului, cele mai frecvente scheme includ investiții false și fraude cu servicii de telefonie, cu Chișinăul drept principal focar, iar femeile și vârstnicii printre cele mai afectate categorii.

Autoritățile atrag atenția și asupra rețelelor internaționale și utilizării criptomonedelor, fiind discutate măsuri precum verificarea actelor la cartele PrePay și blocarea apelurilor frauduloase din străinătate.