Tranziția către o economie bazată pe principiile pieței libere a început cu introducerea monedei naționale și politica monetară, promovată de BNM, care a permis ţinerea în frâu a inflaţiei galopante de la începutul anilor 90 și stabilizarea monedei naționale. În 2014–2015, a urmat devalizarea sectorului bancar, generat de furtul miliardului, seceta din agricultură și instabilitatea politică. După care  au urmat o serie de alte crize, inclusiv cele provocate artificial cu embargourile rusești. Acestea au dus însă la întărirea  treptată a economiei R. Moldova și la diversificarea pieţelor.

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „R. Moldova după ce şi-a căpătat indepeneta a devenit o parte integrantă a economiei globale. Fiind o ţară mică noi de fapt avem o economie foarte deschisă. Ce înseamnă aceasta, volumul comerţului extern, raportat la PIB este de 100%, rare ţări găseşti. Noi mult exportăm, mult importăm. Asta este specificul ţării mici."

De-a lungul anilor, economia R.Moldova a înregistrat o creştere lentă. În perioada 2000-2010, Produsul Intern Brut a crescut cu 5,2% în medie, anual, iar în 2011-2020 - cu 3%. Cea mai mare creştere a fost în 2021, când PIB-ul a constituit 241,9, în creştere cu 13,9% faţă de 2020. Rata înaltă de creştere economică se datorează unui an agricol excepţional.

CREȘTEREA PIB-ului în perioada 2000-2021

Anii  2000-2001  + 5,2%  -  15 mlrd lei
Anii  2011-2020  + 3%   -  150 mlrd lei
Anul 2021     + 13,9%  - 241,9 mlrd lei

PIB PER CAP DE LOCUITOR (preţuri constante)
1995  - 15%
2020  - 30 %

În 31 de ani, economia R.Moldova a cunoscut o transformare continuă, fiind încadrată în relațiile economice internaționale.  

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „De-a lungul anilor, Republica Moldova a devenit membru a mai multor Acorduri de cooperare internațională. A fost inclusă în lista țărilor beneficiare de preferințe comerciale autonome, acordate de UE. A aderat la Organizația Mondială a Comerțului, iar în 2014, Republica Moldova a făcut încă un pas important prin semnarea Acordul de Asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. Semnarea Acordului a impulsionat reformele în mai multe domenii și a extins accesul pe piețele occidentale.”

În consecință, Republica Moldova a reușit să-și diversifice, din punct de vedere geografic, exporturile. În anul 2021, exporturile de mărfuri au însumat 3,1 mlrd dolari, cu 27,5% mai mult, comparativ cu cele înregistrate în anul 2020. Exporturile destinate țărilor Uniunii Europene au totalizat 1,9 mlrd dolari, cu 17% mai mult comparativ cu 2020, deținând o pondere de 61,1% din totalul de exporturi. Exporturile către țările CSI s-au ridicat la 466,2 milioane dolari, adică 14,8% din totalul de exporturi.

CARTON
VOLUMUL EXPORTURILOR ÎN  2021
Total            - 3,1 mlrd dolari    + 27,5%
În țările UE  - 1,9 mlrd dolari   - 61,1%
În țările CSI  - 466,2 mil dolari – 14,8%
Alte ţări        -  24,1%


CARTON
EXPORTURILE PE ŢĂRI, 2021
România - 26,5%
Turcia -10,0%
Federația Rusă 8,8%
Germania - 7,8%
Italia 7,6%


VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „ Această creştere în opinia mea este bazată pe producţia mare de anul trecut, plus producţia din stânga Nistrului care legal merge prin R. Moldova şi plus producţia din Ucraina... Noi avem acum un bum al exporturilor , de la 3 mlrd. dolari ajungem la 4 mldr. dolari, aşa relaxat, şi vom depăşi 4 miliarde."

Aproape 50 la sută din exporturile moldoveneşti sunt reprezentate de produsele agricole.

VLADIMIR BOLEA ministru al Agriculturii: „ Am început să exportăm în Arabia Saudită, Asia. În premieră am exportat, în anul curent, 7500 tone de măr în UE, din cota de 40 de mii. Pentru comparaţie în 2021 am exportat 1100 de tone.  Stăm foarte bine la capitolul exporturi de struguri, prune, tot ce înseamnă produse pomicole. Anul acest am exportat în UE, inclusiv cireşe.   Per total, trendul este în creştere la capitalul exporturi. Noi până la 1 iunie, în premieră am exporta peste 8 mii tone de produse pomicole. Anul trecut, tot anul au fost exportate în jur de 7 mii tone.”

Din păcate, în cei 31 de ani de independență, industria R. Moldova nu a cunoscut transformări în sensul creșterii activităților productive. S-au dezvoltat, însă, rapid serviciile de telecomunicații, informații și informatică.

SERGIU GAIBU – ministru al Economiei: „În pofida crizelor în anul 2020 parcul IT vânzările au crescut cu 30%, iar în 2021 cu 35% … este în creştere sectorul electronic. Serviciile IT au depăşit toată grupa de băuturi pe care le exportă R. Moldova. În acelaşi timp avem exporturi semnificative ce ţin de domeniul vinificaţiei, băuturilor spirtoase, avem o cotă important în ceea ce priveşte produsele de mobilier pe piaţa românească, Europa centrală şi de est.”

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „În sectorul IT, care 10 ani în urmă practic nu exista acum avem peste 400 mil. dolari exporturi, de trei ori mai mult decât exportăm vinuri. În automotive – 10 ani în urmă nu exista ramura, acum avem 700 mil. dolari exporturi. Noi avem câteva porniri puternice, dar în rest cam slab.”

Una caldă, alta rece. Odată cu exporturile, au crescut și importurile.

NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Datele arată că suntem campioni la importuri. De zece ani avem deficitul balanţei comerciale negative. Anul trecut volumul importurilor a depășit de 2 ori volumul de exporuturilor ajungând la 7,1 mlrd. dolari, cu 32%  mai mult decât în 2020.”

CARTON pe stand/up
Volumul importurilor în 2021
 7,1 miliarde dolari (+32,5%)

SERGIU GAIBU – ministru al Economiei: „Principalele produse pe care le importăm sunt produsele de hidrocarburi: benzină, motorină, uleiuri, gazul natural. Anume această depenedenţă a făcut mai fragile economia naţională.   De asemnea avem importuri de utilaje şi echipamente… şi produse cum sunt fertilizanţii pentru sectorul agricol.”

VLADIMIR BOLEA ministru al Agriculturii: „Suntem mari importatori de brânză, caşcavaluri, lapte, smântână. Noi importăm astăzi în RM, inclusiv, biscuiţi... macaroane şi multe alte tipuri de produse pentru care materia primă o avem aici, în ţară.”

STAND-UP NATALIA CHICU reporter TVR MOLDOVA: „Chiar dacă în ultimii ani au fost create mii de locuri noi de muncă și au fost deschise sute de întreprinderi mici și mijlocii, ne-am transformat într-o ţară unde mai mult se consumă decât se produce, spun experţii. La 31 de ani de independență, avem încă o economie fragilă, iar războiul din Ucraina a accentuat şi mai mult aceste vunerabilităţi.”

În acest an, agricultura a fost dur afectată de secetă, în plus, lucrările agricole au fost îngreunate de deficitul de inputuri. Criza refugiaţilor apasă și mai mult pe economia Republicii Moldova. Din cauza dependenţei totale a Republicii Moldova față de sursele energetice externe, preţurile au explodat, iar inflația a atins un nivel record şi a depășit 31%.

În 90 a dispărut uniunea sovietică, câţiva ani a fost criză. Acum.. magazinele sunt pline, pur şi simplu oamenii nu prea au bani.  Acum avem război la hotar şi sperăm că dacă se va dezvolta să ne dezvoltăm. Trebuie să vină investitori, să facă întreprinderi, iar moldovenii care au plecat să se întoarcă .

Dacă salariile ar fi fost mai mari, oamenii ar trăi mai bine. Mărfuri, producţie este multă, dar nu toţi pot cumpăra.

Astfel, în pofida performanței economice din ultimele două decenii, R. Moldova rămâne una dintre cele mai sărace țări din Europa. Cu o populaţie în scădere şi îmbătrânită, nici productivitatea nu este aceeaşi, ceea ce a dus la creşterea numărului persoanelor cu venituri mici, care au devenit dependente de pensii și asistență socială.
E mai bine oleacă, dar am vrea şi mai bine.  Am ieşit la pensie, am 1700 lei, ce pot să cumpăr?  Bine că sunt copii care ne ajută.

VEACESLAV IONIŢĂ expert în economie: „Oamenii lucrează undeva peste hotare, acolo câştigă banii, dar acasă nu-i fabrică, nu-i industrie ... În prezent nr. de persoane care lucrează peste hotare este dublu faţă de cel care lucrează în sectorul real al economiei. Avem în sectorul real în jur de 400 mii oameni, iar peste hotare vreo 900 de mii. Faptul că noi suntem integraţi puternic în economia globală este o parte pozitivă, partea proastă este că noi ne-am integrat cu un singur picior. Jucăm la o singură poartă. În rezultatul acestor acorduri din nefericire pentru noi mai mult au venit importurile decât au plecat exporturile noastre.”

R. Moldova nu are resurse  energetice proprii, iar principala ramură a economiei, agricultura, este slab dezvoltată. O recunosc agricultorii, experții, dar și autoritățile. Ponderea maximă în economia R. Moldova a sectorului agricol este de doar 11%.  Un studiu realizat de Banca Mondială arată că productivitatea sectorului este de două ori mai mică decât cea europeană.

VLADIMIR BOLEA ministru al Agriculturii: „Aceasta se datorează la varii motive, distrugerii sectorului agro-alimentar pe parcursul celor 30 de ani. Am să vă dau o cifră – în 1991 aveam 420 mii de vaci de lapte în ferme, iar în 2021 în R. Moldova, în ferme erau înregistrate 5100 de vaci care produceau o cantitate de 23 de mii de tone de lapte din necesarul de 568 de mii.”

Odată cu invazia Rusiei în Ucraina, producătorii agricoli din R. Moldova au fost nevoiți să caute noi căi de export și alte piețe de desfacere. Ţările europene, în special România,  şi-au deschis porţile pentru produsele moldoveneşti. În doar două luni, peste Prut au fost exportate peste 60 de mii de tone de mere.

VLADIMIR BOLEA ministru al Agriculturii: „Am exportat o cantitate impresionantă de măr evident că în România căci e cea mai apropiată de noi şi cu aceleşi calităţi gustative. Românii de pe ambele maluri ale Prutului au aceleşi preferinţe.”

La sfârșitul lui iunie, UE a anunțat că majorează cotele de import la şapte produse agricole din R.Moldova: prune, struguri, mere, suc de struguri, cireșe, roșii și usturoi.


Prune – de la 15 000 tone la 40 000 tone (+25 000 tone)
Struguri – de la 20 000 tone la 58 000 tone (+38 000 tone)
Mere - de la 40 000 tone la 80 000 tone (dublare)
Suc de struguri – de la 500 tone la 1 000 tone (dublare)
Cireșe – de la 1 500 tone la 3 000 tone (dublare)
Roșii – de la 2 000 tone la 4 000 tone (dublare)
Usturoi - de la 220 tone la 440 tone (dublare)


Decizia de majorare a cotelor de export în UE a fost așteptată de agricultori. Guvernanții recunosc, însă, că fără o agricultură sustenabilă, inteligentă, rezilientă la condițiile climatice, aceste cote nu vor fi acoperite.  

VLADIMIR BOLEA ministru al Agriculturii: „Noi trebuie să producem ceea ce se cere pe piaţă şi ce poţi să vinzi la preţuri competitive.  Astăzi avem mari probleme la capitolul aprovizionarea populaţiei RM cu legume autohtone.  Trebuie să înţelegem că RM concurează regional cu ţările din bazinul Mării Negre. Vorbim despre Turcia, România, Ucraina. În Turcia consumul de energie pentru a creşte roşii este zero. Noi trebuie să investim în subvenţionarea agricultorilor care cresc în sere, în spaţii închise roşii şi legume ca să aibă energie de alternativă, cum ar fi elemetele fotovoltaice.”

În UE, agricultura inteligentă este practicată deja de zeci de ani. În R. Moldova, abia acum câțiva ani, agricultorii au început să plantează livezi superintensive, să construiască sere moderne, ferme pe biogaz și să planteze culturi rezistente la secetă. Un exemplu în acest sens este și Zinaida Plămădeală din Călărași, care și-a construit o seră verticală hidroponică în care crește verdețuri. Pentru  a reduce cheltuielile, antreprenoarea  a instalat panouri fotovoltaice, jumătate au fost achiziționate cu sprijinul Suediei în cadrul proiectului PNUD "Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor".

ZINAIDA PLĂMĂDEALĂ, antreprenoare, or. Călăraşi:  „Acum am 40KW de energie electrică. Datorită energiei electrice verzi am obţinut eficientizarea costurilor de producere, respectiv pot să aduc pe piaţă un produs mult mai competitiv, decât alţi producători care folosesc energie tradiţională. Putem să bucurăm consumatorii 365 de zile pe an cu slată crescută aici în RM, slată proaspătă, ecologică, indiferent de timpul de afară, că plouă, că ninge, că-i soare, e vânt.  

Guvernanții recunosc că în cele trei decenii de independență s-a făcut puţin pentru dezvoltarea agriculturii.

VLADIMIR BOLEA ministrul Agriculturii: „ Dezvoltarea ramurei în sine este de lungă durată. Nu putem vorbi despre un an sau doi. Eu, ca şi ministru al Agriculturii ca obiectiv avem să oprim căderea. Dacă vrem să facem economie durabilă, sustenabilă, cu un înalt grad de rezilienţă atunci trebuie să investim în această dimensiune.

Într-o economie durabilă, importante sunt și investițiile străine. Dacă în 1992, R. Moldova a început tranziția cu un stoc al investițiilor străine directe egal cu zero,  în 2021, acest indicator a ajuns la 5 miliarde dolari, în creştere de apoape 9 ori faţă de  2020. 86% dintre investițiile străine directe sunt din țările UE. În trei decenii de independență, România a fost și rămâne principalul partener comercial al R. Moldova.

STAND-UP NATALIA CHICU  reporter TVR MOLDOVA: „În anul 2020, România s-a clasat pe locul 1 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova, cu o pondere de 16.9% din volumul total al comerțului. Anul trecut, schimburile comerciale între Republica Moldova și România au cunoscut o creștere de 24.3%. Astfel, valoarea schimburilor comerciale dintre  Republica Moldova şi România a fost de 1.5 mlrd dolari.”

SCHIMBURILE COMERCIALE R.MOLDOVA-ROMÂNIA
2020 - 1,3 mlrd dolari – 16.9%
2021 – 1,5 mlrd dolari - 24,3%
Exporturi 2021 – 751 mln dolari
Importuri 2021 – 756 mln dolari

În același timp, România se clasează pe locul doi printre principalii investitori ai Republicii Moldova.

MIHAELA DICUSAR reprezentantă, Asociaţia Investitorilor din România: „ În R. Moldova sunt înregistrate aproximativ 1700 de companii cu capital integral sau parţial românesc. În momentul de faţă, investiţiile româneşti directe se cifrează la 240 mln. euro. R. Moldova repretintă o piaţă  interesantă pentru investitorii din România, atât prin prisma afilităţii lingvistice, cât şi datorită platformei spre statele UE şi cele din CSI."

Unii oficiali de la Bucureşti spun că România ar trebui să crească investiţiile în R. Moldova.  

CRISTIAN DIACONESCU fost ministru de Externe al României: „Ceea ce a lipsit a fost ca apropierea dintre R.Moldova să fie doar declarativă, patriotică necesară, avem o identitate comună şi acest lucru nu poate fi negat de nimeni, dar apropiere pe calea economică, prin investiţii directe în RM, prin compensarea prezenţei economice  a Federaţiei Ruse nu numai din punct de vedere al gazului în RM ar fi trebuit să reprezinte o prioritate. În discuţiile bilaterale între RM şi România nu ar trebui să lipsească de pe agendă, în primele două teme, componenta economică. "

Din cauza corupţiei şi a lacunelor legislative, investitorii străini ezită să investească în R. Moldova. Oficialii de la Chişinău spun că se depun eforturi pentru a crea un mediu oportun pentru investitorii străini.

SERGIU GAIBU – ministrul Economiei: „RM a ajuns să fie ţară candidat, lucru acesta este apreciat şi de investitorii străini, ei se uită cu certitudine mai mare asupra RM. Acest statut oferă o perspectivă mult mai fermă pentru economia naţională.”

Un alt fenomen care afectează dezvoltarea R. Moldova este economia tenebră, ocuparea informală, care rămâne la fel de robustă cum a fost decenii în şir, chiar dacă toate guvernele de până acum au promis s-o mai slăbească.  Din cauza economiei tenebre, bugetul de stat ratează încasări anuale de până la 15 miliarde de lei.

SERGIU GAIBU – ministrul Economiei: „Aici este nevoie de restructurări pe cadru regulatoriu. Acel proiect privind simplificarea reglementărilor este cheia succesului în ceea ce priveşte combaterea economiie tenebre.  Atunci când regulile de joc sunt simple, accesibile de îndeplinit în acest caz dispare necesitatea de a apărea corupţia.”