Guvernele europene tratează tot mai serios declarațiile președintelui american Donald Trump privind preluarea Groenlandei și caută soluții pentru a evita o criză majoră, arată o analiză publicată de Politico. Oficialii europeni spun că retorica Washingtonului nu mai poate fi ignorată, iar discuțiile vizează atât opțiuni diplomatice, cât și economice sau de securitate.
Potrivit analizei, tema Groenlandei a devenit una centrală pe agenda diplomatică europeană, după ce Trump a reafirmat interesul Statelor Unite pentru acest teritoriu autonom aflat sub suveranitate daneză. Declarațiile recente ale administrației americane, inclusiv posibilitatea folosirii forței, au amplificat îngrijorările în capitalele europene.
Secretarul de stat american Marco Rubio a anunțat că urmează să discute cu autoritățile daneze despre o eventuală achiziționare a Groenlandei, în timp ce Casa Albă susține că preferința lui Trump ar fi o soluție negociată. În paralel, miniștrii de Externe ai Franței, Germaniei și Poloniei au discutat despre un răspuns european comun, subliniind că Groenlanda „nu este de vânzare”.
În acest context, Politico identifică patru opțiuni principale aflate în discuție la nivel european.
Prima opțiune este căutarea unui compromis diplomatic. Potrivit surselor citate, o soluție negociată care să permită Washingtonului să obțină garanții de securitate în Arctica, fără schimbarea statutului Groenlandei, ar putea evita escaladarea. Sunt analizate inclusiv inițiative în cadrul NATO, precum consolidarea prezenței militare aliate în regiune și intensificarea exercițiilor arctice.
A doua opțiune vizează sprijin financiar masiv pentru Groenlanda. Uniunea Europeană și Danemarca încearcă să contracareze influența americană prin creșterea investițiilor în infrastructură, servicii publice și exploatarea resurselor naturale. Conform planurilor bugetare ale Comisiei Europene, finanțarea UE pentru Groenlanda ar putea ajunge la aproximativ 530 de milioane de euro în perioada 2028–2034, aproape dublu față de nivelul actual.
A treia opțiune este retorsiunea economică. Bruxellesul ar putea apela la Instrumentul Anti-Coerciție, mecanism care permite Uniunii să răspundă presiunilor comerciale. Oficialii europeni subliniază că UE are o poziție puternică în relația comercială cu SUA, însă eficiența acestei opțiuni depinde de credibilitatea unei reacții ferme.
A patra și cea mai sensibilă opțiune presupune prezență militară pe teren. În cazul unei intervenții americane în forță, capacitatea Europei de a reacționa ar fi limitată. Totuși, unele state discută posibilitatea trimiterii de trupe în Groenlanda, la solicitarea Danemarcei, pentru a crea un efect de descurajare și a crește costul politic al unei acțiuni militare americane.
Analiza Politico concluzionează că niciuna dintre opțiuni nu este lipsită de riscuri, iar Europa se confruntă cu o situație fără precedent: necesitatea de a-și apăra interesele strategice și teritoriale în fața unui aliat tradițional, într-un context geopolitic tot mai tensionat.
