ACTUALIZARE O primă reacție a venit de la președintele american, Donald Trump: Aștept cu nerăbdare să-l întâlnesc pe Papa Leon al XIV-lea. Va fi un moment foarte semnificativ. Este o adevărată onoare să realizez că este primul papă american.

ACTUALIZARE Noul Papa, Leon al XIV-lea: Pacea să fie cu voi toți de aici! Dragi frați și surori, vreau să vă salut cu acest salut de pace, din toată inima! La toate popoarele, de pe tot pământul, pacea să fie cu voi!

ACTUALIZARE Noul Papă este Robert Francis Prevost (Statele Unite, 69 de ani). Originar din Chicago, monseniorul Prevost este din 2023 prefectul puternicului Dicaster al Episcopilor, responsabil de numirea episcopilor din întreaga lume. Prevost a petrecut ani de zile ca misionar în Peru şi este arhiepiscop emerit de Chiclayo, în această ţară sud-americană. De asemenea, el este preşedintele Comisiei Pontificale pentru America Latină.

ACTUALIZARE Primul care va apărea în balconul Bazilicii va fi Dominique Mamberti, cardinalul protodiacon, care va anunța orașului și lumii întregi (în latină „urbi et orbi”) identitatea noului ales, precum și numele pe care acesta și l-a asumat.

ACTUALIZARE În acest moment noul papă își alege numele și se îmbracă în straiele papale. Mulțimea așteaptă apariția sa în balconul de la Vatican.

ACTUALIZARE 19.10 Cei 133 de cardinali au ajuns, joi seară, la un acord pentru alegerea noului papă.

Bucurie imensă în Piața Sf. Petru de la Vatican, mulțimea nu se aștepta la o alegere atât de rapidă.

ACTUALIZARE 12.30 Un nor de fum negru a ieşit din coşul Capelei Sixtine, joi la prânz, ceea ce indică faptul că noul Pontif nu a fost ales.

Fumul negru care a ieşit joi dintr-un coş instalat pe Capela Sixtină de la Vatican semnalează că în cadrul conclavului secret cardinalii nu au ales un nou papă în timpul celor două scrutine organizate în cursul dimineţii, transmit agenţiile Reuters şi AFP.

Cardinalii au avut un prim scrutin neconcludent miercuri seara.

ACTUALIZARE 11.00 Se pare că nu s-a ajuns încă la o decizie, deoarece coșul de fum rămâne fără fum.

S-ar putea ca votul de la prima sesiune să întârzie, dar dacă nu, următoarea șansă de a vedea dacă s-a ajuns la o concluzie va fi la 12:00 ora locală, ora 13.00 în România.

În așteptarea fumului alb

Credincioşii şi curioşii stau, joi, cu privirile aţintite asupra coşului de fum de la Capela Sixtină din Vatican unde cardinalii responsabili de alegerea următorului papă încep cea de-a doua zi a Conclavului.

Dacă un nume primeşte o majoritate de două treimi, sau 89 de voturi, lumea va fi imediat informată printr-un fum alb care se ridică din coşul subţire instalat pe acoperişul capelei.

În caz contrar, va fi emis un fum negru la fiecare două runde de votare – respectiv în jurul orei locale 12:00 (10:00 GMT) şi în jurul orei locale 19:00 (17:00 GMT).

În ultimii 80 de ani, numărul de scrutine necesare pentru alegerea unui papă a variat între patru şi 11

Primul scrutin din Capela Sixtină, încheiat miercuri seară cu fum negru, aşa cum era de aşteptat, este adesea considerat un test al şanselor pe care le au aşa-numiţii „papabili”, candidaţii consideraţi favoriţi, în timp ce sesiunile de votare de joi vor fi decisive pentru a afla dacă unii dintre cardinalii cei mai votaţi pot conta pe consens sau dacă se impune căutarea unei alternative pentru a găsirea succesorului Papei Francisc, transmite agenţia EFE.

În ultimii 80 de ani, numărul de scrutine necesare pentru alegerea unui papă a variat între patru şi 11.

Cele mai rapide conclave au fost cele încheiate cu alegerea lui Ioan Paul I (Albino Luciani) în 1978 şi a lui Benedict al XVI-lea (Joseph Ratzinger) în 2005, ambii la a patra sesiune de votare.

Papa Francisc a fost ales în 2013 la al cincilea scrutin.

Şase scrutine au fost necesare pentru a-l alege pe Paul al VI-lea, în 1963 şi opt pentru Ioan Paul al II-lea, în 1978.

Cel mai lung conclav din ultimele opt decenii a fost cel în urma căruia a fost ales Ioan al XXIII-lea (Angelo Giuseppe Roncalli), în 1958, pentru care au fost necesare unsprezece scrutine.

Analiştii susţin, însă, că a doua zi, când se preconizează că vor avea loc patru sesiuni de votare, este crucială, deoarece după al şaselea scrutin lucrurile s-ar putea complica.

La primul scrutin, electorii îşi exprimă preferinţa absolută, iar candidaţii papali descoperă câte voturi vor însuma, în timp ce a treia sesiune de votare este decisivă deoarece cardinalii vor începe să îşi abandoneze prima opţiune, pe baza rezultatelor anterioare, după cum a explicat Alberto Melloni, profesor de istoria creştinismului la Universitatea Modena-Reggio Emilia, într-un interviu acordat site-ului Fanpage.it.

După-amiază, cardinalii electori vor începe să aleagă unul dintre cei doi candidaţi cu cele mai multe voturi, iar sesiunea decisivă va fi a cincea, cel mult al şasea, pentru a se atinge majoritatea necesară de două treimi, respectiv 89 de voturi, notează EFE.

Cardinalii au un program strict și izolat de lumea exterioară, fără acces la telefoane sau internet, până la anunțul oficial.

Joi dimineață, potrivit planificării, aceștia iau micul dejun împreună, urmat de Sfânta Liturghie. Ziua de deliberări include patru runde de vot, două dimineața și două după-amiaza.

Programul zilei:

• 06:30 (ora Romei) – Mic dejun
• 07:30 – Participare la Sfânta Liturghie
• 10:30 și 12:00 – Primele două voturi ale zilei
• 13:00 – Prânz
• 17:30 și 19:00 – Alte două runde de vot

In România ora este +1, față de ora Romei.

Nu este garantat că va apărea fum după fiecare vot, dar în general fumul apare de două ori pe zi: la finalul sesiunii de dimineață și la finalul celei de seară — alb dacă a fost ales un Papă, negru dacă nu.

Potrivit istoricului papal Rebecca Rist, citată de BBC Radio, este posibil ca un nou Papă să fie ales până sâmbătă. „Biserica simte nevoia de unitate și de un semnal clar către lume”, a explicat aceasta.