Rusia se apropie de un moment de cumpănă pe 12 octombrie 2024, când toate operațiunile bancare de conversie, inclusiv cele ale băncilor din China, se vor opri pe Bursa de la Moscova. Această dată crucială marchează expirarea unei autorizații americane care permitea Rusiei să continue tranzacțiile în dolari și euro, în ciuda sancțiunilor severe impuse după invazia Ucrainei.
Aceste sancțiuni, extinse de SUA în iunie, au forțat deja Rusia să își schimbe structura economică, îndepărtându-se de monedele occidentale și crescând dependența de yuanul chinezesc, transmite TVR Info.
Economia rusă, deja afectată de izolarea financiară globală, riscă acum să fie lovită de o criză majoră. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Yale, conduși de economistul Jeffrey Sonnenfeld, Rusia ar putea fi împinsă către o „criză iminentă” din cauza sancțiunilor suplimentare, arată jurnaliștii de la Fortune. Disponibilitatea yuanilor, esențială pentru întreprinderile rusești, ar putea să dispară, lăsând firmele care au devenit foarte dependente de această monedă fără opțiuni de plată și tranzacție.
Tranzacțiile comerciale cu China, care s-au intensificat după invazia din 2022, au devenit o sursă crucială de venituri pentru Rusia. Cu toate acestea, sancțiunile recente pun presiune pe băncile chineze, care ar putea refuza să mai accepte plăți din Rusia.
Acest lucru ar afecta grav capacitatea Moscovei de a-și finanța economia, în special cheltuielile militare și importurile esențiale. Lichiditatea în yuan în Rusia a fost deja sub presiune, mai ales după ce SUA au impus sancțiuni suplimentare asupra sectorului militar rus la începutul acestui an. Aceste sancțiuni au vizat și firmele chineze implicate în tranzacții cu Rusia, determinând băncile chineze să fie reticente în a transfera yuani.
Deși companiile rusești au apelat la Banca Centrală de la Moscova pentru swap-uri valutare în yuan, acestea nu reprezintă o soluție pe termen lung, ci doar o stabilizare temporară. În acest context, împrumuturile swap ale băncilor rusești au scăzut drastic, ajungând la 15,4 miliarde de yuani de la un maxim de 35,2 miliarde la începutul lunii septembrie.
Această scădere accentuează dificultatea companiilor rusești de a accesa fonduri în yuani, esențiale pentru susținerea comerțului extern.
Pe termen scurt, Rusia a reușit să-și mențină economia pe linia de plutire prin exporturi masive de petrol către China și India, precum și prin creșterea producției industriale.
Cu toate acestea, inflația alimentată de mobilizările militare și lipsa forței de muncă creează o presiune suplimentară asupra economiei. Mai mult, accentul excesiv pus pe cheltuielile militare reduce investițiile în alte sectoare economice, ceea ce afectează perspectivele de creștere pe termen lung și inovația.
Economistul Jeffrey Sonnenfeld avertizează că, deși datele economice ale Rusiei par stabile la suprafață, realitatea este diferită.
„Industria de apărare se extinde, dar consumatorii ruși sunt din ce în ce mai împovărați de datorii”, subliniază el. Acest dezechilibru între cheltuielile militare și economia internă ar putea duce la o criză economică majoră în viitorul apropiat.
