Președintele Consiliului European, António Costa, și-a confirmat participarea, alăturându-se unei adunări remarcabile de lideri care vor defini viitorul extinderii europene.

Summitul îi va reuni pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, omologii săi din Moldova și Serbia – Maia Sandu și Aleksandar Vučić – și trei prim-miniștri care reprezintă Balcanii de Vest: Edi Rama din Albania, Milojko Spajić din Muntenegru și Hristijan Mickoski din Macedonia de Nord, precum și pe comisarul european pentru extindere, Marta Kos. 

Summitul va oferi o platformă inedită de acest fel pentru liderii țărilor candidate, unde își pot exprima propriile perspective asupra parcursului extinderii, de la determinarea Ucrainei și a Moldovei în contextul războiului continuu din Ucraina până la așteptarea de zeci de ani a Balcanilor de Vest pentru aderarea la UE, fiecare lider aducând propriile perspective asupra modului în care extinderea este percepută din perspectiva națiunii sale și ce va aduce drumul de urmat.

Fiecare lider aduce perspectivele națiunii sale asupra extinderii

Agenda vizitei președintei Maia Sandu la Bruxelles include întrevederi cu președintele Consiliului European, Antonio Costa, cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, cu Comisara Europeană pentru Extindere, Marta Kos, precum și cu alți oficiali de rang înalt. Discuțiile se vor concentra pe avansarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Președinta Sandu va participa, de asemenea, la o conferință organizată de Euronews, unde va vorbi despre importanța extinderii UE și contribuția acestui proces la consolidarea păcii și securității pe continent.

Tot pe 4 noiembrie, la Bruxelles, va fi prezentat Raportul de Extindere, document care va reflecta progresele din ultimul an ale Republicii Moldova în parcursul său european.

Procesul de extindere nu este o chestiune abstractă, iar calea sa afectează milioane de europeni, motiv pentru care, prin perspectivele lor, liderii vor aduce în dezbatere și speranțele și visele națiunilor lor, precum și vocile popoarelor lor. Care sunt provocările cu care se confruntă participanții la summit?

Războiul din Ucraina a insuflat un nou impuls discuțiilor despre extindere

În urma războiului total al Rusiei în Ucraina și confruntându-se cu schimbări geopolitice rapide, Bruxelles-ul a insuflat un nou impuls discuțiilor despre extindere, considerând procesul esențial pentru securitatea, puterea economică și valorile democratice ale Europei.

Totuși, pentru fiecare candidat la UE, calea a venit cu provocări diferite: Ucraina a solicitat aderarea la doar patru zile după invazia la scară largă a Rusiei din februarie 2022 și a obținut statutul de candidat într-un număr fără precedent de patru luni, în timp ce țara continuă să se confrunte cu provocarea de a realiza reforme UE, apărându-se în același timp împotriva agresiunii Moscovei.

Moldova a urmat exemplul Ucrainei, solicitând o săptămână mai târziu, în martie 2022, și primind simultan statutul de candidat. Comisia Europeană se așteaptă ca Moldova să finalizeze negocierile până în 2027, avansând „poate de două ori mai repede” decât candidații tipici. 

Comisia Europeană se așteaptă ca Moldova să finalizeze negocierile până în 2027

Președinta Maia Sandu a susținut calea țării sale către UE în ciuda interferențelor hibride ale Rusiei, inclusiv a încercărilor de a manipula alegerile recente și referendumul constituțional din 2024. 

Serbia negociază din 2014, după ce a depus cererea în 2009, dar s-a confruntat cu o scădere a sprijinului public de la peste 70% la începutul anilor 2000 la aproximativ 40% în prezent. Cu toate acestea, atât Belgradul, cât și Bruxelles-ul au reiterat că locul Serbiei este în cadrul blocului comunitar.

Prim-ministrul albanez Edi Rama, care a declarat în septembrie că „pentru prima dată în istorie putem alege liber din ce imperiu vrem să facem parte... imperiul drepturilor, valorilor, siguranței și securității”, a înregistrat progrese remarcabile în ultima vreme după cererea sa de aderare din 2009 și este acum unul dintre principalii candidați, vizând oficial aderarea până în 2030.

Muntenegru conduce toți candidații, cu toate cele 33 de capitole deschise și șapte închise provizoriu de la începerea negocierilor în 2012. Guvernul prim-ministrului Spajić își propune să finalizeze negocierile până în 2026 și să obțină aderarea la UE până în 2028.

Comisia Europeană va prezenta raportul său asupra extinderii

Macedonia de Nord a așteptat cel mai mult dintre toate, depunând cererea în 2004, dar apoi s-a confruntat cu obstacole succesive din cauza disputelor de vecinătate. După rezolvarea problemei denumirii de stat cu Grecia prin Acordul de la Prespa din 2019, Bulgaria a blocat negocierile privind recunoașterea minorității sale, limba și interpretarea istoriei comune – un obstacol major care încă nu a fost depășit, deoarece sprijinul public pentru aderarea la UE a scăzut și el. 

Momentul summitului coincide cu prezentarea de către Comisia Europeană a raportului său de extindere pentru 2025 – o evaluare anuală a progresului țărilor candidate care va da tonul pentru anul următor.

Evenimentul are loc, de asemenea, într-un moment în care majoritatea europenilor sunt în favoarea extinderii blocului celor 27 de membri: un sondaj Eurobarometru recent arată că 56% dintre cetățenii UE susțin extinderea, cu un sprijin deosebit de puternic din partea tinerilor europeni. 

Summitul va explora beneficiile extinderii UE: accesarea de noi piețe pentru milioane de consumatori, extinderea la nivel global a influenței politice a UE și consolidarea democrației și a valorilor europene pe întreg continentul.