O dronă de luptă de tip Shahed a traversat, în această noapte, sudul Republicii Moldova și şi-a continuat treseul în România. La Chișinău, drona a fost doar detectată și urmărită de sistemele de supraveghere. În România însă, după intrarea în spațiul aerian, un avion F-18 spaniol, aflat în misiunea NATO de poliție aeriană, a interceptat-o și a doborât-o. Experții spunc că incidentul arată foarte clar diferența majoră dintre capacitățile de apărare aeriană ale celor două state. Soluția, mai spun aceștia, este o cooperare mult mai strânsă cu România.
Ministerul Apărării de la Chișinău confirmă că o dronă de tip Shahed-136 a intrat neautorizat în spațiul aerian al Republicii Moldova, venind dinspre Ucraina și îndreptându-se spre România.
COMUNICATUL MINISTERULUI APĂRĂRII AL R. MOLDOVA: Drona venea din localitatea ucraineană Cotlovina, regiunea Reni și a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, prin satul Etulia din Unitatea Teritorială Administrativă Găgăuzia. (...) Obiectul a părăsit spațiul aerian la ora 04:49 prin localitatea Slobozia Mare, raionul Cahul, spre localitatea Șivița, Galați, România.
De cealaltă parte a Prutului, reacția a fost una militară. Autoritățile române au anunțat că ținta a fost detectată la aproximativ 24 de kilometri nord de Galați. Două avioane F-18 spaniole, ridicate deja în aer pentru o misiune de supraveghere NATO, au primit aprobarea să intervină. Câteva minute mai târziu, unul dintre avioane a doborât drona între localitățile Băleni și Cudalbi, într-o zonă nepopulată.
ANATOL ŞALARU, fost ministru al Apărării: Nu avem piloţi români. Pentru a doborî o dronă care a fost deviată, după un atac asupra infrastructurii de pe Nistru, în apropiere de Palanca, această dronă devină imprevizibilă. Şi atunci poate fi doborâtă cu ajutorul aviaţiei. Aţi văzut, România a doborât-o, i-a urmărit parcursul. Fiindcă radarele pe care le avem noi, nu întotdeauna ne permit să urmărim parcursul unei drone. Să nu ne aşteptăm că prea curând R. Moldova va avea aviaţie militară.
Potrivit experţilor, soluția pentru R. Moldova este o cooperare mult mai strânsă cu România, inclusiv prin schimb de informații în timp real.
ANDREI CURĂRARU, expert, Comunitatea Watchdog: Autorităţile române raportează cu 15 minute mai devreme, care venea din partea teritoriului suveran al R. Moldova şi a putut să o doboare într-un timp record. Vorbim despre o capacitate anti-aeriană la care R. Moldova poate doar visa. Există necesitatea de interconectare. Or, inclusiv, să ne dăm seama să utilizăm schimbul de informaţii, în timp real, cu România, pentru a înţelege ce se întâmplă şi pe teritoriul R. Moldova. Iar pentru cetăţeanul simplu se arată, iată, diferenţa netă de capacitate pe care o are România faţă de R. Moldova.
În ultimele zile, mai multe drone, lansate în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei, au traversat sau au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova. La începutul acestei săptămâni, o dronă de luptă a explodat în apropierea localității Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Unda de șoc a spart geamurile unor case, iar fragmentele au avariat acoperișuri. Autoritățile au confirmat ulterior că aparatul era de proveniență rusească. În incidentele anterioare, , Chișinăul a răspuns în principal prin măsuri diplomatice. Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat în repetate rânduri pe ambasadorul neacreditat al Rusiei, Oleg Ozerov, care a negat constant că dronele ar fi de fabricație rusă.
