Un comunicat al Eurojust, organismul de coordonare a justiției penale al Uniunii Europene, a precizat că a colaborat cu autoritățile române, cehe și ungare pentru „capturarea unei persoane anchetate pentru infracțiunea de trădare prin transmiterea de secrete de stat”. Republica Cehă a expulzat un diplomat belarus în această afacere, la fel ca și Moldova.

Eurojust nu a identificat principalul suspect, dar agenția de știri maghiară Telex l-a numit Alexandru Balan, fost șef adjunct al Serviciilor de informații din Republica Moldova și, pentru o perioadă, persoană de legătură la Kiev. Un oficial moldovean a confirmat că Balan era bărbatul arestat.

Eurojust a susținut că suspectul a avut două întâlniri la Budapesta în 2024 și 2025 cu ofițeri din cadrul KGB, serviciul de informații din Belarus, unde a primit bani și instrucțiuni. „Întâlnirile au pus în pericol securitatea națională a României”, a declarat instituția.

Nu a fost imediat clar ce fel de informații ar fi putut oferi Balan belarușilor. De când a părăsit SIS al Moldovei, el a fost un participant activ la circuitul conferințelor de securitate din diferite țări europene. O sursă europeană din domeniul informațiilor a declarat că KGB-ul belarus era „concentrat în principal pe diaspora belarusă din Europa”, unde își au sediul multe forțe politice de opoziție, dar a adăugat că a lucrat din ce în ce mai strâns cu serviciile de informații rusești și ar fi putut ajuta rușii să desfășoare operațiuni în Europa.

În majoritatea celorlalte țări post-sovietice, inclusiv Rusia, serviciile de informații externe au fost împărțite în agenții separate. Cu toate acestea, KGB-ul belarus funcționează în continuare atât ca instrument intern de represiune, cât și ca agenție de informații externe, la fel ca predecesorul său sovietic.

Un fost oficial superior al serviciilor de informații dintr-o țară a UE a declarat că, înainte de 2020, KGB-ul se angajase în contacte prietenoase cu serviciile europene, în timp ce Alexandr Lukașenko, președintele belarus, căuta un echilibru împotriva dominației rusești în Belarus.

Cu toate acestea, după ce Lukașenko a zdrobit o amplă mișcare de protest în vara anului 2020, Moscova și-a afirmat influența în Belarus mai agresiv. Lukașenko i-a demis pe șeful general al KGB-ului și pe directorul departamentului său de informații externe, înlocuindu-i cu personalități mai receptive la Moscova.

De atunci, Belarus s-a apropiat de a deveni vasal rus, Lukașenko fiind forțat să accepte trupe rusești care folosesc țara ca rampă de lansare pentru invazia Ucrainei în 2022. Un exercițiu militar comun major cu Rusia urmează să înceapă în Belarus vineri. În același timp, însă, Minsk a încercat și o nouă relație diplomatică cu SUA, iar Lukașenko s-a prezentat ca un posibil intermediar între Donald Trump și Vladimir Putin.

Michal Koudelka, șeful serviciului de securitate BIS din Praga, a declarat că granițele deschise din interiorul spațiului Schengen al Europei au îngreunat agențiile de contrainformații să oprească activitatea de informații a spionilor ruși și belaruși. „Pentru a contracara cu succes aceste activități ostile în Europa, trebuie să restricționăm mișcarea diplomaților acreditați din Rusia și Belarus în interiorul spațiului Schengen”, a spus el într-un comunicat.

iSANS, un grup de experți cu sediul la Varșovia, l-a numit pe diplomatul expulzat din Republica Cehă drept Mikalai Dukshta și a declarat că acesta era angajat al KGB-ului, lucrând sub acoperire ca și consilier pentru afaceri administrative la Ambasada Belarusului din Praga. O sursă din cadrul forțelor de securitate cehe a confirmat că Dukshta era diplomatul expulzat.