Preşedintele Klaus Iohannis va participa, joi, la reuniunea Consiliului European în cadrul căreia va ridica şi tema aderării României la Schengen.
"Voi ridica tema Schengen. (...) Este, o dată, foarte clar (...) că noi, românii, dorim să fim parte în spaţiul Schengen. Integrarea în spaţiul Schengen rămâne obiectiv strategic naţional şi rămâne obiectiv principal pentru mine, ca preşedinte al României, pentru perioada următoare. (...) Am văzut că există mulţi sfătuitori publici care creează aşteptări legate de Consiliul de astăzi şi de mâine. Pot să vă spun din capul locului că voi avea multe discuţii, voi ridica chestiunea în plenul Consiliului, voi mai explica încă o dată de ce România trebuie să devină parte din Spaţiul Schengen, dar soluţii practice se vor găsi în următorul Consiliu JAI, care va fi mai bine pregătit", a declarat, miercuri, şeful statului.
El a afirmat că pentru atingerea acestui obiectiv trebuie rezolvate două probleme: atitudinea Austriei care este rezervată şi votul Olandei care a fost mixt, pentru România fiind un da, iar pentru Bulgaria un jumătate nu. Potrivit şefului statului, aceste chestiuni trebuie rezolvate cu diplomaţie.
"Orice altceva, după părerea mea, este exclus. Am auzit în ultimele zile nenumărate opinii, sfaturi şi aşa mai departe. Şi vreau să vă spun foarte clar: nu va exista un boicot la adresa Austriei din partea statului sau autorităţilor publice. Nu aşa se tratează astfel de probleme", a transmis Iohannis.
El a precizat şi că România nu va ataca veto-ul Austriei în dosarul privind aderarea României la Schengen la Curtea Europeană de Justiţie. Şeful statului a afirmat şi că nu crede că decuplarea României de Bulgaria în dosarul aderării la Schengen este o soluţie bună şi că o astfel de variantă ar "o soluţie de ultimă instanţă".
Preşedintele Iohannis a menţionat şi că pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a fost pregătită o variantă de decalare de Bulgaria în chestiunea Schengen şi nu o decuplare.
El a arătat că nu este posibil ca în concluziile Consiliului European de joi să se regăsească o menţiune cu privire la aderarea României la Schengen, deoarece acestea se adoptă cu unanimitate.
"Vă rog să nu aveţi aşteptarea că astăzi sau mâine în Consiliu se hotărăşte ceva clar în ceea ce priveşte aderarea, însă pot să vă spun că, personal, îmi imaginez că o aderare este posibilă în anul viitor, în 2023", a spus Iohannis. Şeful statului a precizat că va continua discuţiile cu mai mulţi oficiali străini pe tema Schengen.
"Vom avea preşedinţia suedeză a Consiliului UE şi deja am purtat câteva discuţii cu noul prim-ministru suedez şi voi continua. Chiar în zilele acestea voi avea o serie întreagă de discuţii pentru a vedea cum putem să abordăm cel mai bine aceste chestiuni, cum putem să abordăm Austria, Olanda, Bulgaria, cum putem să facem următorul pas. Fiindcă următorul pas trebuie să fie o reuşită. Nu-şi doreşte nimeni, nici noi, nici alţii să ajungem încă o dată într-un Consiliu JAI cu vot negativ. Aşa ceva nu se va mai întâmpla, fiindcă nu este bine să se întâmple de două ori astfel de abordări negative. Voi avea întâlniri cu preşedinta Comisiei, (...) voi avea o discuţie cu premierul ceh, care mai are câteva zile de preşedinţie şi cu siguranţă pot fi făcute câteva lucruri mai degrabă tehnice. Voi avea întâlniri cu premierul suedez şi vom începe discuţia şi cu austriecii. Nu putem şi nici nu trebuie să evităm astfel de discuţii. Până la urmă, soluţia trebuie să vină din întregul pachet", a indicat şeful statului.
Agenda reuniunii Consiliului European va include o discuţie privind războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, atât din perspectiva menţinerii şi consolidării sprijinului european pentru Ucraina pe toate palierele, cât şi din perspectiva angajării răspunderii Federaţiei Ruse. Continuarea sprijinului pentru Republica Moldova, grav afectată de situaţia actuală, va fi, de asemenea, abordată. Liderii europeni vor analiza şi stadiul demersurilor realizate în domeniul securităţii şi apărării, în vederea consolidării capacităţilor europene în acest domeniu.
O altă temă de discuţii o reprezintă progresele realizate în domeniul energiei, în direcţia trasată de Concluziile Consiliului European din luna octombrie a acestui an, precum şi modalităţile de consolidare a rezilienţei economiilor europene.
Pe agenda Consiliului European figurează şi o dezbatere strategică privind Vecinătatea Sudică a Uniunii Europene, precum şi o discuţie privind rezultatele Summitului UE - Balcanii de Vest de la Tirana şi cooperarea cu statele din această regiune, inclusiv pe dimensiunea migraţiei. Liderii europeni vor purta şi o discuţie strategică privind relaţiile Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, cu accent pe securitate şi cooperarea economică.