A doua rundă de negocieri de la Istanbul dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, s-a încheiat fără progrese în privinţa unui acord de încetare a focului. Ca şi la precedenta reuniune din 16 mai, mediată tot de Turcia, actuala tentativă de negocieri s-a încheiat cu acelaşi rezultat - un nou schimb, la fel de 1000 de prizonieri, de fiecare parte. Delegaţia ucraineană în frunte cu ministrul apărării Rustem Umerov, şi cea rusă, condusă de consilierul prezidenţial rus Vladimir Medinski s-au mai angajat să elaboreze propuneri pentru un acord de pace.
Autorităţile ucrainene şi aliaţii europeni se arătau din start sceptici cu privire la vreun progres semnificativ azi la Istanbul, în condiţiile în care Rusia nu anunţase din timp Kievul cu privire la condiţiile pe care urma să le înainteze. Cu toate acestea, delegația ucraineană pregătise propria "foaie de parcurs" pentru încetarea războiului, transmisă în prealabil Moscovei, document care prevedea un armistițiu de cel puțin 30 de zile, un schimb complet de prizonieri și repatrierea copiilor deportați în Rusia. Aceste detalii au fost anunţate în prima parte a zilei de azi de preşedintele Ucrainei, care venise la Vilnius, pentru a participa la un summit al liderilor ţărilor din flancul estic al NATO reuniţi pentru a aborda viitorul sprijin pentru Kiev.
VOLODYMYR ZELENSKYY președintele Ucrainei: Nu sunt sigur că rușii vor fi pregătiți pentru discuții productive. Dar trebuie întotdeauna să mizăm pe anumite soluții. Pentru noi este foarte importantă încetarea focului, necondiționată, desigur. Încetarea focului și chestiunile umanitare, cum ar fi întoarcerea copiilor răpiți și, desigur, schimbul de combatanți, precum și tot ce se poate face pentru ceilalți prizonieri — civili, jurnaliști și deținuți politici. De aceea, este esențial să-i aducem pe toți acasă.
Documentul transmis de Kiev Moscovei, consultat de Reuters, prevedea că Ucraina poate adera la NATO și UE, fără restricții privind dimensiunea armatei sale sau prezența trupelor străine pe teritoriul național. Kievul se opune în acelaşi timp pretenţilor teritoriale ale Rusiei şi cere despăgubiri de război. Condiţiile ucrainene vin în contradicţie cu pretenţiile Moscovei, care cere între altele recunoașterea anexării peninsulei Crimeea şi a celor patru regiuni din estul şi sudul Ucrainei, parțial ocupate de armata rusă. În plus, Rusia cere un angajament scris din partea Occidentului de a opri extinderea NATO spre est, pretenţie comentată azi la reuniunea de la Vilnus a liderilor ţărilor din grupul Bucureşti 9, de secretarul general al NATO.
MARK RUTTE secretarul general al NATO: La Washington, toți cei 32 de aliați şi-au afirmat clar angajamentul lor față de faptul că drumul spre aderarea Ucrainei la NATO este ireversibil. Fără o dată concretă, nu ca parte a unui acord de pace, ci ca un angajament pe termen lung al tuturor celor 32 de state membre — iar noi deja construim acest pod.
Presa occidentală a scris între timp că atât Kievul, cât şi Moscova, erau conştiente de lipsa unor progrese semnificative azi la Istanbul, dar şi-au trimis delegaţiile mai mult pentru a nu pierde sprijinul administrației americane, care încearcă să determine cele două părţi beligerante să convină asupra unei soluţii de pace la negocieri directe. Ţările europene ale NATO rămân între timp îngrijorate că administraţia americană s-ar putea retrage din procesul de mediere a conflictului renunţând la sprijinul pentru Ucraina. Aceasta a fost şi principala temă abordată azi de liderii ţărilor din flancul estic al NATO reuniţi în capitala Lituaniei. La summit au participat președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, secretarul general al NATO, Mark Rutte, liderii Poloniei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei, României şi ţărilor baltice, precum și reprezentanți ai țărilor scandinave.
