O instanță judiciară din Riga a decis să nu confiște 80 de milioane de euro deținute la banca ABLV, instituție bancară acuzată că ar fi implicată în sceme de spălări de bani proveniți din Rusia.
În iulie 2020, instituțiile de aplicare a legii din Letonia au confiscat 80 de milioane de euro de la ABLV Bank. Aceste fonduri aparțineau unor persoane asociate cu Sheriff, holdingul care aparține oligarhului transnistrean Victor Gușan, informează presa locală.
Sheriff și proprietarul său, oligarhul transnistrean Victor Gușan, controlează în regiunea transnistreană aproape totul în stânga Nistrului - mass-media locală, supermarketurile, sistemul bancar, comerțul cu amănuntul de combustibil etc.
„Aș numi corporația Sheriff fantoma Kremlinului din Europa de Est, fantoma afacerilor Kremlinului. Compania a fost fondată de doi oligarhi locali: Victor Gușan și Ilya Kazmaly. Veniturile Sheriff sunt de aproximativ două ori mai mari decât veniturile așa-numitului buget al Transnistriei, motiv pentru care regiunea însăși este uneori numită «Republica Sheriff»”, a spus jurnalistul de investigații Vladimir Torik.
„Un alt nume pentru Transnistria este «o gaură neagră de contrabandiști». Chiar și înainte de războiul de amploare din 2022, această contrabandă mergea din Ucraina în țările occidentale - avem astfel de date - în Letonia, Estonia, Italia și Bulgaria. Acum aproximativ 15 ani, a existat un dosar penal uriaș despre miliarde de dolari în contrabandă cu țigări, iar Sheriff a fost unul dintre actorii implicați.”
„Am colectat probe care, în opinia noastră, indicau originea criminală a fondurilor”
„După ani de investigații intensive, după efectuarea tuturor acțiunilor de investigație posibile în Letonia, precum și după trimiterea de cereri de asistență juridică către alte țări, am colectat un volum de probe care, în opinia noastră, indicau originea criminală a fondurilor confiscate”, a declarat Sven Kristjanson, șeful Departamentului de Criminalitate Economică al Poliției de Stat.
Anchetatorii letoni nu au putut determina infracțiunea specifică prin care a fost obținută această sumă. De asemenea, Republica Moldova nu este capabilă să efectueze investigații în regiunea transnistreană. Cu toate acestea, autoritățile de aplicare a legii nu au avut nicio îndoială că banii au fost spălați - o infracțiune în sine. Acest lucru a fost susținut de dovezi indirecte: fondurile au fost transferate între companii-fantomă din țări offshore, companiile erau conduse de directori nominali, nu reali, banii treceau printr-un lanț de companii, iar documentele indicau împrumuturi fictive.
„Tranzacțiile pe care le-am observat au fost de natură tranzitorie, structurate ca împrumuturi. Aceasta înseamnă că multe dintre companiile implicate se presupune că își împrumutau bani reciproc, transferau fonduri reciproc și achiziționau bunuri și servicii - și tocmai acest lucru creează dificultățile: în timp, devine imposibil de dovedit că tranzacțiile au fost fictive”, a explicat Kristjanson.
„O bază economică neclară pentru transferuri”
„Au fost compilate tipologii elaborate de Serviciul de Informații Financiare, care servesc drept probe indirecte: prezența unor companii-fantomă, directori nominali, un lanț financiar lung între companii offshore, precum și o bază economică neclară pentru transferuri și mulți alți indicatori”, spune Roberts Milbergs, procuror la Parchetul Tribunalului Regional Riga.
Curtea Economică a decis că nu există suficiente probe și, în 2023, a decis împotriva confiscării celor 80 de milioane. Parchetul a atacat această decizie, dar în septembrie anul acesta, Curtea de Apel Riga a confirmat-o. Banii trebuiau returnați oligarhului transnistrean, Victor Gușan. „După decizia Curții de Apel, nu mai avem motive să reținem aceste fonduri și suntem obligați să le returnăm”, explică Milbergs.
Toate cazurile de spălare de bani, inclusiv recunoașterea fondurilor ca provenite din infracțiuni și confiscarea acestora, sunt soluționate de Curtea Economică, înființată în 2021. Aceste cazuri sunt confidențiale astfel încât președintele instanței nu dezvăluie detaliile cazului specific care îl implică pe oligarhul transnistrean.
Una dintre cele mai mari sume confiscate în Letonia
„Este dificil pentru anchetatori să își prezinte în mod convingător poziția în fața instanței și să explice de ce cred că bunurile sunt de origine infracțională. Acestea includ diverse tipologii care ridică suspiciuni în deciziile lor, dar, în calitate de judecător, caut o justificare concentrată astfel încât acestea să nu fie doar circumstanțe aleatorii, combinate”, spune Mikelis Zumbergs, președintele Curții Economice.
Cazul celor 80 de milioane de euro din regiunea transnistreană este un exemplu deosebit de frapant, deoarece este una dintre cele mai mari sume confiscate în Letonia.
