La 105 ani de la Marea Unire, Republica Moldova este conectată cu România prin zeci de proiecte de securitate, infrastructură, învăţământ, cultură sau turism. Toate reprezintă poduri care leagă cele două maluri de Prut. Securitatea naţională şi siguranţa cetăţenilor a crescut în Republica Moldova și datorită sutelor de proiecte implementate de-a lungul anilor cu spijinul României.
Proiectul SMURD a inceput in 2014 după semnarea acordului între Guvernele României şi Republicii Moldova privind ajutorul reciproc pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale.
ADRIAN EFORS, ministrul de Interne: „Au fost reconstruite şi operaţionalizate două puncte de operare SMURD. Au fost construite patru platforme de aterizare-decolare pentru elicopterele SMURD, achiziţionate 14 autospeciale dotate cu echipament medical performant, dar şi pentru efectuarea lucrărilor de descarcerare şi salvare.”
Până în prezent, echipajele SMURD au efectuat peste 13 mii de intervenţii terestre pe teritoriul Republicii Moldova, 119 de intervenţii aero-medicale şi 55 de intervenţii transfrontaliere. Acesta nu este singurul proiect realizat cu susţinerea României la Ministerul de Interne.
ANGELINA UNGUREANU, jurnalist TVR MOLDOVA: „În total, au fost implementate 16 proiecte, în valoare de 17 milioane de euro. Doar în cadrul programului de cooperare regională pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere, în Republica Moldova au construite 10 sectoare de poliţie şi un bloc pentru trei unităţi ale Inspectoratului Naţional de Investigaţii.”
Datorită sprijinului oferit de România, au fost finanţate şi realizate alte zeci de proiecte, care au îmbunătăţit considerabil domeniul Apărării şi Securității. Reprezentanţii Ministerului Apărării susţin că astfel au reuşit să organizeze sute de exerciţii militare comune care au crescut capacităţile de intervenţie.
ION ROTARU, colonel, şef Direcţie cooperare internaţională, Ministerul Apărării: „Un aspect important sunt exerciţiile bilaterale şi multinaţionale. Cele mai recente au fost Scutul de foc 2023, Scutul Păcii. Un factor foarte important este că aceste exerciţii sunt organizate atât în centrele de instruire ale Armatei Naţionale din Republica Moldova, cât avem acces şi la centrul de instruire în România.”
Şi Serviciul Vamal intensifică colaborarea cu autoritățile din România în domeniul antifraudă. În martie 2023, mai multe structuri de forță au făcut in comun 37 de percheziții în Republica Moldova și România intr-o amplă anchetă de trafic cu droguri.
NICOLAE VUTCARIOV, director adjunct, Serviciul Vamal: „S-a depistat o fabrică clandestină de fabricare a anabolizantelor. A fost primul caz. Iarăşi din discuţiile pe care le avem cu partea românească - a fost şi cea mai mare depistare din acest domeniu. Respectiv a fost o operaţiune cu succes. Încercăm să multiplicăm tipul ăsta de experienţă, pentru că după cum am văzut, a dat roade.”
În total, cinci proiecte au fost realizate în cadrul Serviciului Vamal. Unul este pentru modernizarea birourilor vamale de pe frontiera România-republica Moldova. Până în prezent au fost reabilitate vămile Albița-Leușeni şi Giurgiuleşti, iar vama Sculeni urmează să fie dată în exploatare.
Ne oprim la Giurgiuleşti, unde podul care leagă localitatea de oraşul românesc Galaţi a fost reabilitat de guvernul de la Bucureşti, iar în această toamnă drumarii din Republica Moldova au finalizat reparaţia capitală a viaductului de la Leuşeni-Albiţa. Până în anul 2030, autorităţile de la Chişinău şi Bucureşti vor construiască mai multe poduri peste râul Prut, iar pe cele vechi să le modernizeze. De aproape jumătate de secol, întreţinerea şi reparaţia legăturilor rutiere şi feroviare folosite acum e responsabilitatea comună a celor două state româneşti.
PODURI PESTE PRUT
Unul dintre cel mai cunoscute pod feroviare care leagă cele două maluri ale Prutului se află la Ungheni. A fost construit în anul 1877 dar în 1946 autorităţile basarabene l-au refăcut, după ce a fost distrus în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
IURIE CUJBA, muzeograf: „Materialul este oţel, la cât ne spun sursele. Lungimea are 155 de metri. Lăţimea, 5 metri. Şi înălţimea 10 metri şi ecartament larg.”
Se spune că podul de la Ungheni ar fi fost construit după proiectul renumitului arhitectul francez Gustave Eiffel, creatorul Turnului Eiffel din Paris, Franţa. Până astăzi, însă, istoricii nu au găsit documente care să dovedească aşa ceva. Cu toate acestea, în 2010 autorităţile locale din Ungheni au decis să-l denumească, oficial, Podul Eiffel, iar acum este una dintre cărţile de vizită ale oraşului.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Podul de la Ungheni e cea mai importantă trecere feroviară peste Prut, care face leagătură între cele două maluri. Pe aici trec trenurile de pasageri spre Iași și București. Dar dincolo de importanța strategică, podul Eiffel, cum mai este numit, are și o însemnătate istorică deosebită pentru poporul românesc.”
Mult mai recent, această construcţie a intrat în istorie şi sub numele de Podul de flori. Pe 6 mai 1990, zeci de mii de români de pe cele două maluri ale Prutului l-au trecut, s-au reîntâlnit și s-au îmbrățișat, după circa jumătate de secol de înstrăinare.
IURIE CUJBA, muzeograf: „De la 90 încoace, a devenit un simbol a unirii celor două maluri.”
„Simt că sunt acasă deja. Când ajung pe pod, gata, e căldura altfel. Gata, te simţi că eşti acasă.”
„Aş fi vrut să fie un pod mai mare, fără graniţe, fără bariere şi să fim una, asta cred eu.”
„Apa nu desparte, apa uneşte.”
Istoriicii spun că acum aproape un secol, pe râul care desparte astăzi două state dar un singur un popor au fost 27 de poduri. Acum au rămas doar nouă, şase rutiere şi trei feroviare. Ultimul pod peste Prut a fost deschis circulaţiei acum jumătate de an la Leova-Bumbăta, este provizoriu, din pontoane, şi a costat peste 260 de milioane de lei. Dar autorităţile promit că, în locul lui, va fi o construcţie modernă.
ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Leova Bumbăta este un pod de pontoane, care asigură traversarea maşinilor mici. Dar încă nu este un pod din piatră, care să asigure inclusiv traversarea maşinilor grele.”
În 2022, Guvernul României a reabilitat un alt pod important ce leagă cele două maluri ale Prutului - cel de la Giurgiuleşti. Investiția s-a ridicat la aproximativ 8 milioane de lei româneşti, echivalenutul a 32 de milioane de lei moldoveneşti. Iar în luna septembrie, autorităţile de la Chişinău au anunţat şi finalizarea lucrărilor de reabilitare a celui mai tranzitat pod peste râul Prut, cel din punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa. Lucrările au fost executate în cadrul unui acord interstatal semnat în acest an, care mai prevede reaconstruirea şi modernizarea a încă două poduri - Cahul-Oancea şi Sculeni.
NICOLAE BOICO, jurnalist TVR MOLDOVA: „Podul de la Sculeni, cu o lungime de 115 metri, a fost constuit încă în anul 1961. În prezent, e unul dintre cele mai tranzitate pe segmentul de frontieră moldo-română. Cu ochiul liber se vede că are nevoie de reparații.”
Reabilitarea acestui pod ar putea demara după finalizarea reconstrucţiei punctului de trecere a frontierei Sculeni. Lucrările sunt pe ultima sută de metri, iar autorităţile dau asigurări că până la sfârşitul acestui an ar trebui să se încheie. Un alt proiect ambiţios, care ar urma înceapă la finele lui 2024, se referă la construcţia unui pod ce va lega localităţile Ungheni din Republica Moldova şi Ungheni din România. Lucrările vor fi finanţate, parţial de Uniunea Europeană, inclusiv de autorităţile de la Bucureşti dar va contribui financiar şi Guvernul Republicii Moldova care a accesat un credit de la Banca Mondială. Termenul de implementare a proiectului este de doi ani şi jumătate.
ANDREI SPÎNU, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: „Podul de la Ungheni-Ungheni pe care am semnat toate acordurile şi urmează să înceapă construcţia va costa 35 de milioane de euro.”
Podul Ungheni–Ungheni va fi parte a autostrăzii Unirii, Tîrgul Mureș – Iași – Ungheni, și reprezintă conexiunea rețelei de drumuri din Republica Moldova la rețeaua de Autostrăzi a Uniunii Europene. Alte două viaducte peste râul Prut ar urma să fie construite până în 2030, în raionul Nisporeni, la Bărboieni – Răducani, şi în raionul Cantenir, între localităţile Leca din Republica Moldova şi Fălciu din România.
LOCALITATI GEMENE, 1 DECEMBRIE
În jur de 800 de localităţi din Republica Moldova, sau 40 la sută din totalul celor existente, au denumiri identice sau asemănătoare cu peste 2300 de aşezări de pe teritoriul României. Localităţi gemene sunt, de exemplu: Frumoasa, Hârjauca, Horodiște, Şişcani, Pitușca, Floreşti şi multe altele. De exemplu, locuiesc la Sculeni, unii în Republica Moldova, iar alţii în România.
DANIELA DANILOVA jurnalist TVR MOLDOVA: „În mai puțin de 20 de minute, am reușit să ajugem de la Sculeni... la Sculeni. Satele, unul din Republica Moldova și celălalt din România, sunt despărțite doar de o graniță. Adevărul este că locuitorii de pe ambele maluri au aceeași limbă și istorie, același dor și aceleași tradiții. Dar, mai ales, simt la fel - românește.”
Pentru locuitorii de la muchie de Prut nu există două sate, ci unul despărţit de linia de hotar. Sătenii din Sculeni, atât cei din Republica Moldova, cât şi cei din România, s-au obişnuit să facă naveta de câteva ori pe săptămână.
LOCAŢIE: SCULENI, ROMÂNIA
Este Sculeniul vechi şi este Sculeniul nou.
„Auzisem de bomboanele foarte renumite de la dvs de acolo, foarte bune. Şi mi-am luat foarte multe. Am nepoţi, mă duc şi iau dulciuri, mă duc şi iau biscuiţi, pâinea e foarte bună la dvs. Îmi aduce aminte de pâinea din copilărie care la noi nu mai există.”
LOCAŢIE: SCULENI, REPUBLICA MOLDOVA
De Sf. Vasile, ne ducem toţi în Sculeniul vechi, centrul nu sărbătoreşte, sărbătorim acolo. Iar Revelionul îi sărbătorim aici. Toţi de acolo vin la noi şi, respectiv, ne ducem în vizită unul la altul.
Poteci înguste, case ţărăneşti cu prispă şi căruţe trase de cai – pe toate le vezi şi într-un sat, şi în altul. În ambele localităţi auzi şi acelaşi salut de politeţe.
,,Dorul" tot ,,dor" e şi la Sculeni, în România, dar şi la Sculeni, în Republica Moldova. Sătenii au crescut cu aceleaşi doine, şezători, tradiţii.
LOCAŢIE: SCULENI, REPUBLICA MOLDOVA
„De ce sau de cine vă este dor? - De iernile cum erau înainte şi de simplitatea care era înainte.”
LOCAŢIE: SCULENI, ROMÂNIA
„Cui nu-i dor de copilărie?! Aş da tot ce am pentru copilărie.”
„Dorul este dor... dor de copii, copii-s plecaţi...”
Locuitorii de pe-un mal şi de pe celălalt au bucuriile şi necazurile lor. Sunt cu gândul la familie, gospodărie şi pun preţ pe aceleaşi valori.
SCULENI, REPUBLICA MOLDOVA
„– Ce este cel mai important pentru dvs? – Copiii, nepoţii şi strănepoţii. Aceasta este cea mai mare bogăţie a mea.”
LOCAŢIE: SCULENI, ROMÂNIA
„În viaţă, în primul rând sănătatea, că duc lipsă de sănătate, copiii să-mi fie aproape, să nu se ducă peste hotare, că au fost plecaţi şi m-a durut sufletul foarte mult pentru ei.”
„De Republica Moldova chiar mi-e dragă.”
„Eu consider că suntem aşa... ca fraţii, ca fraţii.”
„Contează să ne iubim ca fraţii.”
LOCAŢIE: SCULENI, REPUBLICA MOLDOVA
„Sunt ca oamenii noştri. Ne întâlnim, colaborăm, stăm de vorbă, discutăm. Ei se plâng de greutăţilor lor şi noi, mă rog...”
„O ţară vecină, care ne ajută mult în toate... şi economic... MUSCA Românii sunt ca fraţii şi româncele ca surorile...”
STUDENȚI, 1 DECEMBRIE
România este ţara pe care mulţi tineri basarabeni o aleg pentru a-şi face studiile liceale sau universitare. Ei beneficiază de cazare, bursă şi o diplomă de studii recunoscută la nivel internaţional. Dar şi cei din România văd în Republica Moldova o oportunitate excelentă pentru a-şi continua studiile. Anual, universităţile din România oferă aproximativ 5000 de burse de studii pentru tinerii din Republica Moldova. Basarabeanca Ana Camelia Buzdugan are 21 de ani şi este studentă la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. De trei ani, oraşul de pe Bega i-a devenit a doua casă, iar relaţiile de prietenie pe care şi le-a construit au ajutat-o să se integreze mai uşor în noua comunitate.
ANA CAMELIA BUZDUGAN, studentă la Timişoara: „Mă bucur foarte mult că am avut ocazia şi am ocazia să-mi fac studiile în România mai ales datorită oportunităţilor pe care ni le oferă statul român. În legătură cu cazarea, dar şi bursele, dar şi pentru că am ajuns în Timişoara pe care îl consider un oraş foarte frumos şi care este în acest an capitala europeană a culturii.”
„La moment, România este locul în care eu cresc, mă dezvolt, învăţ, iar pentru toate aceste lucruri sunt extrem de recunoscătoare.”
De cealaltă parte, Republica Moldova a devenit "acasă" şi pentru mulţi tineri din România. La universităţile din Chişinău învaţă peste cinci mii de studenţi străini, iar cea mai mare pondere, de peste 40 la sută, o au cei de peste Prut. Despre decizia de a se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova ne-a povestit Alex Cristian, care a venit din Satu Mare.
ALEX CRISTIAN TIMOC, student la Chişinău: „Eu simt că mi-am făcut mai mulţi prieteni aici, decât în România. Am mai mulţi prieteni adevăraţi în care pot avea încredere. De când am venit aici, eu nu am simţit vreo diferenţă între cultura mea şi cultura voastră. Eu m-am gândit să continui aici şi probabil să mă axez pe penal. Vreau să fiu în domeniul de cyber crimes.”
Doar în cadrul Universităţii de Stat din Moldova îşi fac studiile 170 de studenţi din România.
TURISTI, 1 DECEMBRIE
Cu istorie, tradiții și obiceiuri comune, România și Republica Moldova au suficiente oportunități și pentru schimburi turistice. În timp ce vizitatorii vin pe plaiuri basarabene pentru renumitele crame şi bisericile seculare, pensiunile din România sunt preferate de cei dornici de a explora munţii sau marea.
În primele nouă luni din 2023, numărul de turiști în Republica Moldova a crescut cu 11%. Dintre vizitatori, peste 35 % sunt din România.
România şi Republica Moldova au deja rute turistice comune. Există un "drum al vinului", rutele Voievodului Stefan cel Mare și cel al mânăstirilor de lemn. Recent, autorităţile de la Chişinău au propus lansarea unei rute destinată gastronomiei.
