Faţă de 2021, creşterea este de peste 50% şi se datorează 'în parte ridicării restricţiilor legate de pandemia de COVID-19', dar şi situaţiilor de conflict şi de insecuritate alimentară în lume, notează agenţia.

Aceşti solicitanţi de azil se adaugă celor 4 milioane de ucraineni care au fugit de război şi beneficiază în UE de un statut special de protecţie temporară, precizează AUEA, potrivit căreia combinaţia celor doi factori a pus 'sistemele de primire naţionale sub o presiune considerabilă'.

În 2015-2016, la apogeul crizei refugiaţilor în Europa, provocată mai ales de conflictul din Siria, numărul solicitanţilor de azil a atins 1,3 milioane (în 2015) şi 1,2 milioane (în 2016).

Tot în 2022, numărul cererilor de azil din partea minorilor neînsoţiţi a fost de 43.000, cel mai ridicat de după 2015.

Cei mai numeroşi solicitanţi de azil sunt în continuare sirienii (132.000) şi afganii (129.000), urmaţi de turci (55.000).

Venezuelenii (51.000 de cereri) şi columbienii (43.000), care nu au nevoie de viză în UE, au depus de trei ori mai multe solicitări decât în 2021. Ei sunt urmaţi de cetăţeni din Pakistan (37.000), Bangladesh (34.000), Georgia (29.000).

Ucrainenii, cărora UE a decis în martie 2022 să le acorde un statut special de protecţie temporară, au depus totuşi 28.000 de cereri de azil. Acelaşi lucru l-au făcut şi 17.000 de ruşi.

Circa 40% din deciziile date în primă instanţă în 2022 au fost pozitive - cel mai ridicat procent din ultimii cinci ani -, acordându-le solicitanţilor statutul de refugiat sau de protecţie subsidiară.

Acest procent a fost foarte ridicat în cazul solicitanţilor din Siria (94%), Belarus (88%), Ucraina (86%), Eritreea şi Yemen (84%), Mali (70%).

În schimb, procentul a fost foarte mic pentru cetăţenii din India, Republica Moldova, Macedonia de Nord şi Vietnam (1%), Tunisia şi Bosnia şi Herţegovina (2%), Venezuela, Serbia şi Nepal (3%).